Cornel Samartinean: „Nu vreau să fiu un deputat anonim”

A plecat în cursa electorală de la premisa că oamenii trebuie să-și cunoască deputatul pe care l-au trimis în parlament. Se ferește să lanseze promisiuni fără acoperire, dar spune că primul proiect de lege pe care-l va promova va face ca banii strânși din impozite la nivelul Timișului să rămână aici. Acesta este Cornel Sămărtinean, candidat ARD pe Colegiul I Deputați Timișoara, un om de afaceri care vrea să schimbe mocirla din viața politică.

Domnule Sămărtinean, nu vă cunoaşteţi deputatul de pe colegiul dumneavoastră?

Contează mai puțin dacă îl cunosc eu. Ceea ce contează cu adevărat este că oamenii din Colegiul I nu-l cunosc. Am făcut un sondaj și am descoperit cu stupoare că 90% dintre oameni nu știu cine le sunt parlamentarii. Acest lucru trebuie să înceteze. Oamenii trebuie să își cunoască deputatul, trebuie să se întâlnească cu el, iar acesta, la rândul lui, trebuie să dea socoteală celor care l-au trimis cu un mandat în Parlament pentru ceea ce a realizat sau pentru ce nu a reușit să facă.

Tocmai de aceea, am luat efectiv colegiul la pas și am stat de vorbă cu oamenii și i-am ascultat, le-am preluat sugestiile și problemele. Pe unele mi le-am asumat și îmi iau angajamentul că, după ce voi merge în Parlament, mă voi bate pentru rezolvarea lor și voi veni periodic în colegiu să vorbesc cu oamenii și să le spun stadiul rezolvării lor. Ca să concluzionez, nu vreau ca peste patru ani, când voi candida din nou, să mă întrebe lumea pe stradă „cine ești dumneata?”…

Nu aţi avut curiozitatea să-l căutaţi la biroul său parlamentar?

De ce să îl caut la biroul parlamentar? Important era să-i caute el pe oamenii din colegiu, cărora le-a promis multe și pentru care nu a făcut nimic. Repet, nu vreau să fiu un deputat anonim. Eu nu vreau să mă caute oamenii la biroul parlamentar, vreau să ies eu printre ei, vreau să-i ascult eu pe ei, în cartier, nu la biroul parlamentar. Este timpul ca parlamentarii să mai facă și politica cetățeanului, nu doar politica deputatului sau senatorului.

Nu aveți o mare experienţă ca om politic. Ce v-a determinat să intraţi în lupta pentru un fotoliu de deputat?

Ca fiecare dintre noi, după anii ‘90 am ieșit afară, am văzut o altă lume, mi-a plăcut și de atunci am încercat să mă comport ca europenii, mă gândesc că mulți dintre noi o facem. Din păcate, nu reușim acest lucru întotdeauna. Aici fac o paranteză, și vreau să vă povestesc cum am aflat asta pe propria mea piele. La un moment dat, afacerile m-au purtat mult timp prin Italia, pe vremea aceea și fumam, și țin minte că după ce terminam o țigară mă plimbam mult timp cu ea în mână până întâlneam un coș de gunoi, pentru că nu puteam să o arunc așa pe jos.

În schimb, când am ajuns în România, cum m-am dat jos din avion, mi-am aprins o țigară, am tras cu nesaț din ea și, după ce am terminat-o, am aruncat-o pe jos, chiar cu un gest ștrengăresc. În momentul acela mi-am dat seama că, în primul rând, schimbarea trebuie să vină de la fiecare dintre noi. Din acel moment m-am convins că trebuie să mă implic în schimbarea mentalității societății românești. Așa m-am decis să intru în politică.

După ce am făcut acest pas a urmat altul și tot așa, până în momentul în care am decis să candidez pentru Camera Deputaților. Bine, există o poveste interesantă și legată de această decizie. Stăteam la televizor și comentam înverșunat la un talkshow politic – mulți o facem – și fiul meu Adrian mă privea cu interes. Atunci m-a întrebat într-o doară: „De ce nu faci tu altfel, dacă ai intenții bune și crezi că poți să faci mai bine?”. M-am gândit mult la ce mi-a spus Adrian. În același timp, mă întrebam oftând „Ce-mi trebuie mie? Bătăi de cap? Dușmani? Lupte cu alții?”. Totuși am decis să intru în această competiție pentru că am intenții bune și cred că pot să o fac mai bine decât cei care o fac în prezent.

De ce vrea un om de afaceri să devină deputat?

Sunt mulți oameni de afaceri onești în țara aceasta. Sunt mulți oameni onești care au reușit să construiască o companie fără să aibă afaceri cu statul român. Printre ei sunt și eu. Nu am avut niciodată vreo afacere cu statul. Profilul companiei mele nici măcar nu are tangență cu statul. Problema este că mulți dintre oamenii de afaceri ca mine nu doresc să se implice în politică. Mulți sunt de părere că politica e plină de mocirlă și odată intrați în ea se vor murdări. Eu, unul, cred că asta este o greșeală.

Cred că în politică este atât de multă mocirlă tocmai pentru că prea puțini oameni de afaceri onești sunt implicați în ea. Trebuie să intre în politică cât mai mulți oameni onești care să se gândească și la binele celor din jur, nu doar la binele personal, care să se țină de promisiuni și care să facă ceva și pentru cei care i-au ales.

De ce v-ar alege timişorenii de pe Colegiul 1?

În primul rând, pentru că nu promit ceea ce nu pot să fac. Fiindcă, pentru mine, o strângere de mână e mai importantă decât orice contract. După principiul acesta m-am ghidat și în afacerea mea. Pentru că îmi iau angajamentul să vin în fața lor periodic să le spun ce am reușit să fac și ce nu și cât mai durează până le rezolv problemele. Pentru că dacă mă votează vor avea, fiecare dintre ei, deputatul lor, la care vor putea să apeleze în orice moment.

Care ar fi o primă lege care ar trebui dată sau modificată, din perspectiva deputatului Sămărtinean?

Sunt multe. Una ar fi legată de modul în care se strâng și împart banii care provin din taxele și impozitele plătite de timișoreni. În prezent, banii din impozitele pe care le plătim cu toții, fie că vorbim de angajați, fie de firme, se strâng în Timișoara și apoi se trimit la București. De acolo autoritățile locale cerșesc, în fiecare lună, bani pentru drumuri, spitale sau școli. NICIODATĂ cei de la București, nu trimit destul înapoi.

De fapt, toți finanțiștii știu – dar nu spun – că niciodată după Revoluție, din București nu au venit înapoi în Timișoara mai mult de 65% din cât am trimis acolo! Eu vreau să schimb această lege și banii care se strâng din impozite la nivelul Timișului să rămână aici. Doar o mică parte din ei, de cel mult 20% din total, să meargă la București pentru funcționarea aparatului administrativ central al statului. Ca să zic așa, aș vrea ca să mai cerșească și Bucureștiul de la Timișoara…

Aţi propus, încă din startul campaniei electorale, micşorarea salariilor parlamentarilor cu 25%. Nu credeţi că o să vă urască colegii dvs, în cazul în care veţi ajunge deputat?

Să mă urască! Nu am nici o problemă cu asta. Am o problemă însă cu cei care consideră că efortul trebuie susținut doar de către unii. Eu îmi iau angajamentul în fața tuturor, că atât timp cât voi fi deputat, nu voi vota niciodată o tăiere de salariu sau pensie. În schimb vreau ca sumele aflate la dispoziția parlementarilor să fie reduse cu 25%. Să vadă și ei cum este… eu nu merg în parlament pentru bani! Eu merg să fac legi!

Principalul contracandidat al dvs. este chiar „deputatul anonim”, aşa cum l-aţi caracterizat pe Horia Cristian. Acesta are în spate o alianţă puternică acum, USL. Cum îl veţi învinge?

Eu nu mă refeream doar la Horia Cristian când foloseam sintagma „deputatul anonim”. Mă refeream la toți cei care își amintesc de oamenii de prin colegii doar din patru în patru ani, în preajma alegerilor. Oamenii îi uită și nu îi cunosc, pentru că patru ani înseamnă totuși ceva. Eu nu vreau să fiu un deputat anonim. Eu vreau ca oamenii să mă cunoască și vreau ca eu să-i cunosc pe ei și să-i ascult și să încerc să le rezolv problemele cu care se confruntă.

Alianța USL nu mai este atât de puternică pe cât o credeți dumneavoastră! Vă întreb ce a făcut USL de când a preluat puterea? În 7 noiembrie s-au împlinit șase luni de când conduc țara. Ce au făcut? Numiți o măsură benefică pentru populație, sau pentru mediul de afaceri… Una singură… Nimic! În schimb ne-au făcut de râs pe plan european, au inflamat spiritele la Bruxelles, i-au făcut pe oficialii europeni să spună că în România este în pericol statul de drept.

În plus, de când au preluat puterea, România este în pericol să piardă zeci de miliarde de euro, Comisia Europeană fiind pe punctul să suspende fondurile europene alocate României. Și acestea sunt doar câteva dintre greșelile făcute de USL. Cum să mă gândesc că USL este o alianță puternică? Oamenii s-au convins că USL nu oferă soluții, ci doar vorbe!