Reportaj in „Tara Sfanta” (II): Turismul religios, sansa ridicarii economice a Palestinei

În 2012, dacă pleci spre „Țara Sfântă” – și palestinienii își numesc la fel țara, pentru că aici s-a născut Nazarineanul – primești toate avertismentele posibile. La fața locului găsești lucrurile total diferit: dacă faci abstracție de soldați, puncte de control israeliene și mașini de război, descoperi o societate occidentalizată. Aceasta depinde însă, în mare parte, din punct de vedere economic, de Israel.

Economic însă, palestinienii se declară blocați. Ei nu au controlul granițelor, totul trece prin Israel, care decide dacă se pot face sau nu importuri sau exporturi. Bunăoară, ar vrea să importe carne de oaie din România, dar, în ciuda demersurilor durează de ani buni, acest lucru nu e posibil. Își aduc carnea din Australia, iar cheltuielile de transport îi cresc mult prețul.

„Industria ușoară a fost distrusă din cauza imposibilității de a face export. La începutul anilor ’90, sute de mii de palestinieni lucrau în industria ușoară. Acum mai sunt angajați abia 25.000”, explică un om de afaceri palestinian.

Țara încearcă să profite de faptul că are pe teritoriul său importante locuri sfinte pentru lumea creștină. Bethleem, orașul în care s-a născut Isus Hristos, este al lor și tocmai a fost inclus, vara aceasta, în patrimoniul UNESCO. Vestigii la fel de importante sunt la Jericho, unde și România are un stabiliment monastic, însă până acum toate grupurile turistice care ajung acolo o fac prin agenții israeliene.

Totul se învârte în jurul Bisericii Nașterii Domnului, unul din cele mai importante locuri ale creștinătății, lăcaș de cult, monument de artă paleocreștină. Edificiul a fost consacrat în anul 335. Conform tradiției, biserica a fost ridicată pe locul ieslei în care s-a născut Isus din Nazaret. În anul 1717 aici a fost montată inscripția „Hic de virgine Maria Jesus Christus natus est”.

Înalta Poartă a reglementat, în 1757, folosirea lăcașului de cult de către diversele denominațiuni creștine. Astfel, altarul principal și altarele laterale din partea dreaptă sunt folosite de grecii ortodocși, cele două altare laterale din partea stângă sunt folosite de armenii apostolici, iar catolicii folosesc altarul celor trei crai de la răsărit, steaua de sub altarul Nașterii Domnului și grota sfântului Ieronim. Latinii au obținut dreptul de a-și construi o biserică proprie, în stânga Bisericii Nașterii Domnului.

Cel mai vechi oraș din lume, cu atestări ce datează de acum 12.000 de ani, Ierihon este un alt loc important pentru turiștii care ajung în Palestina. Împreună cu Fâșia Gaza, a fost primul oraș cedat de Israel Palestinei în 1994, în urma acordului de pace. Reocupat de militarii israelieni, a revenit părții palestiniene în urma retrocedărilor din martie 2005.

Orașul, unde și România are o mănăstire, este o adevărat fortăreață naturală, înconjurată de Muntele Nebo în est, Munții Centrali în vest și Marea Moarta in partea de sud. I se mai spune Orașul Palmierilor, dar și Izvorul lui Ilie, după numele unui izvor căruia proorocul Ilie i-ar fi îndulcit apa.

Nu cu mult timp în urmă, conflictul din Gaza a fost urmărit de toată lumea în direct, la televizor. În timpul ofensivei aeriene împotriva Fâşiei Gaza, lansată la 14 noiembrie, odată cu asasinarea şefului operaţiunilor militare Hamas, Ahmad Jaabari, 163 de palestinieni au fost ucişi şi alţi 1.235 răniţi, potrivit unui bilanţ medical provizoriu. Organizațiile de apărare a drepturilor omului afirmă că între victime o treime sunt copii și femei. Şase israelieni, între care doi militari, au murit, iar alţi 240 au fost răniţi în urma lansării a aproximativ 1.000 de rachete palestiniene asupra sudului Israelului.

Pe 29 noiembrie, preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, liderul Fatah, a prezentat, în cadrul Adunării Generale a ONU, cererea ca Palestina să obţină statutul de stat non-membru al ONU, în pofida opoziţiei Israelului şi Statelor Unite. Cererea a fost acceptată.