Aroganta de USL-as. Studiu de caz: Sorin Cristian

Nu cred că e un secret pentru nimeni că unul din marile motive pentru care PDL a fost măturat de la putere anul trecut, atât la alegerile locale, cât și, mai ales, la parlamentare a fost aroganța liderilor acestui partid. Asta, pe lângă măsuri social-economice, precum tăierea salariilor sau majorarea TVA.

Probabil că lumea înțelegea aceste măsuri, dacă erau explicate cu mai puțină aroganță și nesimțire. USL însă nu vrea, sub nicio formă, să învețe lecția pe care a primit-o PDL și merge pe urmele fostului partid de guvernământ, măcar în ceea ce înseamnă aroganța. Reprezentanți ai USL care, în trecut, stăteau sfoși ca mielușeii prin studiourile de televiziune au devenit peste noapte înfumurați, obraznici, miștocari, îngâmfați etc.

Studiu de caz: Sorin Cristian, fratele deputatului PNL de Timiș, Horia Cristian. Poate n-ar fi foarte elocvent cazul, dar e frapant. În paranteză fie spus, bunul simț nu l-a dat afară din casă nici pe deputat, de notorietate fiind răbufnirea violentă după ce a fost prins într-o ședință de comisie făcând cumpăraturi pe Internet.

În urmă cu vreo două săptămâni, deBanat i-a luat un interviu lui Sorin Cristian, după ce am aflat c-a fost numit pe șestache director adjunct la nivel național al ARR. O numire fără aprobarea liderilor USL Timiș, Titu Bojin și Nicolae Robu, așa cum se prevăd regulile interioare. Dar asta e problema cea mai mică, modul în care a ajuns mare șef fratele mai cunoscutului Cristian. De-a dreptul senzațional este modul în care răspunde la întrebări, ba mucalit, ba superior, ba infatuat sau obraznic..

Trebuie spus, din start, că numele omului nu apare pe site-ul ARR, neavând nici măcar declarație de avere, așa cum cere legea. Încă o dovadă de aroganță și „miserupism” în fața legii. „Nu m-am dus pentru bani la ARR, din contră pierd vremea la capitolul bani”, spune Cristian. Nu vi se pare cunoscută fraza asta? Oamenii ăștia chiar ne iau pe toți de proști? Se jertfesc pe ei pentru țară și pentru noi, pulimea?!

Cum a ajuns șef la ARR? „Să zicem că oameni din partid cunoscând CV-ul meu m-au solicitat să mă ocup de chestia asta, dar la modul foarte discret.” O fi și ARR-ul o lojă masonică discretă, iar nu secretă, iar dl Cristian, un providențial maestru de gradul 33? Că altă explicație nu ar fi. Completare: „Mi-au zis «avem o problemă aici, poţi să ne ajuţi?». «Cu mare plăcere» le-am răspuns, dar maxim un an-doi, nu vreau să fac mai mult”. Ce mai, specialist din cap până în picioare!

Ca dovadă e faptul – spune omul – că, după ce a făcut ordine la ARR, „ministrul îmi cere să preiau o altă funcţie mult mai înaltă şi asta numai pe competenţă”. Uite cum stau ascunși competenții, bine că există câte un ministru dibaci precum Relu Fenechiu, care îi descoperă. De altfel, competență recunoscută la nivel mondial: „Dacă aveţi curiozitatea vă pot spune de unde să luaţi relaţii despre mine. Şi la nivel internaţional dacă vreţi…”. Întrebat totuși unde, omul o dă la întors: „Nu acum”.

Cât despre bani: „Eu sunt bogat sufleteşte, milionul de euro poate că îl am. Nu am nevoie să fac bani să-mi fac o cabană sau să îmi cumpăr jeep. Am deja două”. Totuși, el singur dă o explicație a faptului că nu prea îi este recunoscută competența de toată lumea, ci numai în zone mai secrete. Un fel de vorba păcătosului…: „Lumea a zis «ăsta e securist, nu există pe niciunde»”. Ar fi o explicație, nu-i așa? Și pentru „competență”, și pentru aroganță, și pentru altele…