După mai bine de un secol, Timişoara ar putea avea din nou un primar etnic german. (Unii i-ar spune şansa.) Nu o să insist aici vizavi de ce a făcut pentru Timişoara un primar neamţ precum Johann Preyer, de exemplu, fiindcă mulţi o ştiu. Mai important cred că este cum ar putea ajunge din nou un neamţ get-beget primar iar, ulterior, ce ar putea face pentru Timişoara din această poziţie. Mă refer aici, evident, la Dominic Samuel Fritz, cadidatul USR la şefia instituţiei de pe CD Loga 1.
Aroganţele pluritalentatului domn Robu. Pe ce se bazează?
La finalul săptămânii trecute, într-o conferinţă de presă, primarul Nicolae Robu a afirmat că, fie un tur de scrutin, fie două, el tot va câştiga încă un mandat de primar. El a afirmat că are un grad de favorabilitate în rândul timişorenilor mai mare decât oricând. Despre contracandidaţii săi, Robu a spus că trebuie să arate că au făcut ceva în viaţă – ca el, evident – nu poveşti.
România blocată între pensii şi anticipate
În ultimele zile agenda publică – şi mă refer la zona politică, nu la cazul Caracal sau mizeria făţarnică din jurul morţii Cristinei Ţopescu – a fost ocupată total de două mari teme: alegerile anticipate şi pensii. Parcă nimic nu-i mai preocupă nici pe cei aflaţi la guvernare, dar nici pe cei din opoziţie. După căderea Guvernului Dăncilă, se ştie, cei care au cerut vehement alegeri anticipate au fost cei din USR, motiv pentru care au şi refuzat intrarea la guvernare.
Când renunţarea la unele principii te ajunge din urmă. Cazul USR Găvojdia
Până mai ieri organizaţia USR Timiş a fost ocolită de scandaluri interne, aşa cum s-a întâmplat, în schimb, la nivel naţional, dar şi prin alte filiale, cel mai recent în Hunedoara. Şi au avut loc şi aici competiţii interne, cum a fost cea pentru candidatura la Primăria Timişoara, o competiţie care putea genera unele nemulţumiri şi frustrări. Nu a fost însă aşa, oamenii şi-au strâns mâinile după competiţia internă şi au mers mai departe.
Pe Viorica Dăncilă n-o primeşte PNL în partid?
Nu mai puţin de cinci deputaţi Pro România au fost primiţi zilele trecute cu braţele deschise în PNL. Mai mult, doi dintre ei, Daniel Constantin şi Sorin Câmpeanu, au obţinut şi locuri în Biroul Executiv al partidului. În afara celor cinci parlamentari, mai mulţi şefi de organizaţii Pro România s-au înregimentat în PNL în această perioadă. E adevărat, nu-i o mare tragedie pentru nimeni destructurarea partidului lui Victor Ponta, cel care din „zmeul” politicii româneşti la căderea Guvernului Dăncilă a ajuns „Păcăliciul” politichiei de pe Dâmboviţa.
Nicolae Robu, cartoful fierbinte din mâinile lui Ludovic Orban
Finalul anului trecut i-a adus primarului Nicolae Robu o adevărată lovitură de măciucă în cap, prin trimiterea în judecată de către DNA în dosarul imobilelor vândute ilegal. E adevărat, acest demers al procurorilor anticorupţie nu poate fi numit chiar surprinzător, Robu fiind inculpat în dosar de ceva timp. Pe de altă parte, ca să fim corecţi, Robu a intrat ca musca în lapte în acest caz cu cele două locuinţe care i se impută.
Ce an excepţional vom avea noi, timişorenii, în 2020! Doar ne-o garantează Dobra şi Robu
Anul 2019 nu a fost baş unul rău, vorba bănăţeanului. Asta dacă ne gândim că accidente ale naturii şi istoriei precum Liviu Dragnea şi Viorica Dăncilă au ieşit în decor. Primul cu nişte treburi la Rahova, a doua având acum mai mult timp de shoping şi coafuri. Dacă mai punem la socoteală şi faptul că grupul organizat condus de cei doi a fost deconectat (parţial deocamdată) de la bugetul ţării, ai spune că a fost un an chiar foarte bun
Social-democraţie „la mişto”! Când liberalii trebuie să îndrepte inechităţile sociale făcute de PSD
„Sunt un om de stânga”, a anunţat fostul premier Sorin Grindeanu, sugerând că, dacă/atunci când se va întoarce în politică o va face în PSD. „Omul de stânga” însă nu prea e decis, la ora aceasta stând pe o leafă de aproape 10.000 de euro lunar, la ANCOM, o instituţie, e drept considerată nebugetară, dar care aparţine tot statului.
Cazul SCM Timişoara. Robu, indolent cu banul public sau iarăşi „uituc”?
Zilele trecute, cei trei şefi ai secţiilor sportive din cadrul SCM Timişoara au avut o ieşire fără precedent, iar într-o conferinţă de presă susţinută împreună au atacat starea de lucruri de la club. Mai exact s-au plâns de lipsa banilor, susţinând că sportivii n-au fost plătiţi de trei luni. Şi nu trebuie să fii foarte implicat în fenomen ca să realizezi că nu e deloc uşor să ceri performanţă unor oameni pe acre nu-i plăteşti. Unii cu familii, copii etc.
Revoluţia furată de la Timişoara. Călăii cu pensii speciale, victimele în morminte
Trei decenii s-au scurs de la revoluţia declanşată la Timişoara. O generaţie! Şi nici acum nu avem răspunsuri la multele întrebări privind acele zile. Moment aniversar, ar trebui ca în aceste zile să nu fim zgârciţi cu epitete şi cuvinte măreţe: eroism, popor viteaz, grandios etc. Însă e foarte greu, atâta timp cât n-avem acele răspunsuri, pe care le merită, în primul rând, urmaşii celor care în acele zile şi-au pierdut viaţa. Sau îl merita Corina Untilă, cea împuşcată în decembrie 1989 şi care luna trecută s-a stins din viaţă.
Şi totuşi, CTP nu are dreptate. Robu nu e un “Oprescu de Timişoara”, ci mai degrabă o “Firea în pantaloni”
În urma unei apariţii “Dazed and confused” (apud Led Zeppelin) la Digi 24 pe marginea listelor cu “meritocraţi” pentru “deconcentratele” din Timiş, Nicolae Robu a fost pur şi simplu spulberat de cunoscutul jurnalist Cristian Tudor Popescu. Care i-a pus eticheta de “Sorin Oprescu de Timişoara”, dar şi acelea de “ridicol”, “răcnete” sau “incoerent”. Nu în ultimul rând, jurnalistul s-a mirat că timişorenii, “băieţi deştepţi”, au ales un asemenea primar.
„Stupidfellas”. Minicronica unui film cu mafioţii idioţi din PSD Arad
Dacă Martin Scorsese ar vrea să schimbe registrul filmelor sale cu gangsteri mai mult sau mai puţin simpatici, mai puţin sau mai mult violenţi, uneori sadici, dar niciodată idioţi, ar trebui să vină în România într-o documentare. Mai exact la Arad, la PSD Arad. Şi ar putea turna o peliculă şi cu mafioţi proşti. Eventual o tragi-comedie.
Ispravnic(ia) DNA de Ziua Internaţională Anticorupţie
„Recunoscând rezultatele înregistrate până în prezent de către Direcţia Naţională Anticorupţie, Agenţia Naţională de Integritate, precum şi alte instituţii şi organisme cu atribuţii în prevenirea şi combaterea corupţiei; Luând act de aprobarea Strategiei Naţionale Anticorupţie pe perioada 2016-2020 de către Guvernul României, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara CONDAMNĂ CORUPŢIA ÎN TOATE FORMELE ÎN CARE SE MANIFESTĂ şi exprimă, în mod ferm, angajamentul de continuare a eforturilor anticorupţie prin mijloacele legale corespunzătoare.”
Şi totuşi, ce a câştigat „echipa câştigătoare” a lui Nicolae Robu?
În ultima perioadă, Nicolae Robu, şeful PNL Timiş, nu iartă nicio ocazie de-a ne vorbi şi-a se lăuda cu a sa „echipă câştigătoare”. O echipă în care el este şi manager şi antrenor şi atacant şi mijlocaş şi… Nu, portar nu este, fiindcă nu-şi asumă golurile încasate. Ei bine, în numele acestei echipe, Robu a tot afirmat că este mai mult decât îndreptăţit să facă tot felul de numiri la conducerile diferitelor instituţii deconcentrate.
„Avem şi noi faliţii noştri”. Cazul Marius Craina: despre ipocrizie şi meritocraţie
Din capul locului, cred că e corectă sintagma „politic a venit, politic pleacă”, atunci când e vorba de numirea/schimbarea şefilor de servicii deconcentrate. Şi asta fiindcă, în 30 de ani, clasa politică nu a reuşit sau nu a vrut să instituţionalizeze un criteriu pe baze meritocratice de numire a acestor şefi. Culmea este faptul că aceiaşi politicieni care spun „politic a venit, politic pleacă”, sunt primii care contestă şi acest criteriu.
Despre care Grindeanu vorbim? Cel cu Ordonanţa 13 sau cel cu Ordonanţa 14?
De fiecare dată când pierd alegerile, pe liderii PSD îi apucă un nemaipomenit dor de reformat partidul. Lucru care, cică, se întâmplă şi acum după cel mai ruşinos rezultat din istorie. De fapt două, că au mai fost şi europarlamentarele. Indiscutabil, PSD are nevoie de o reformare din temelii. Nu de alta, dar pe termen mediu şi lung e în pericol să-şi piardă mai toţi alegătorii. Şi nu fiindcă aceştia s-ar duce la alt partid, ci e o chestiune biologică, potrivit tuturor studiilor privind profilul votantului PSD
Şi scorul contează!
După două săptămâni de campanie, la fel de anostă precum cea dinaintea primului tur de scrutin, dacă excludem derapajele PRM-iste ale Olguţei Vasilescu şi valul de minciuni deversat de PSD, duminică va avea loc marea finală pentru Palatul Cotroceni. Pentru prima dată după anul 2000, când în turul doi al alegerilor prezidenţiale, se confruntau Ion Iliescu şi Vadim Tudor, şi de această dată câştigătorul este deja cunoscut.
„Teleorman Analytica” – strategia de campanie a PSD
Trei mari linii directoare a avut strategia electorală a PSD pentru… realegerea lui Klaus Iohannis preşedinte. Mă refer în special la ultimele zile, după primul tur de scrutin. O direcţie ar fi autovictimizarea candidatului PSD, în special pentru că e „femeie luptătoare”, care se bate cu şapte bărbaţi deodată, mai ceva ca şi „Croitoraşul cel viteaz”. Nu contează acum că Viorica Dăncilă nu este prima femeie din politica românească, însă e prima căreia i s-a pus eticheta de mai slabă de minte.
Florin Cîţu l-a descoperit pe “Al Capone”. Problema e că “Al Capone” l-a neutralizat pe “Eliot Ness”
Interesantă conferinţa de presă de joi a noului ministru al Finanţelor, Florin Cîţu. Nu că multe dintre datele prezentate de el nu erau previzibile. Doar s-a tot vorbit în ultimii ani de modul în care guvernele PSD au devalizat bugetul României, precum devalizau gangsterii băncile în Vestul sălbatic. Interesant este modul în care Cîţu a descrie acest atac la banii românilor. Respectiv, pe modelul grobian al unor patroni care ţin două registre contabile.
Cronica unei bătălii pierdute, în care USR nu trebuia să intre
Indiscutabil, Dan Barna şi USR-PLUS sunt marii perdanţi ai alegerilor de duminică. E drept, asta şi fiindcă exista un orizont de aşteptare foarte mare. Poate mult prea mare şi nerealist, având în vedere unele gafe făcute de Barna şi USR în ultima perioadă. În fapt, principala greşeală a USR-PLUS în cazul acestor alegeri a fost chiar… participarea la ele.
