Conditii pentru anularea marcii: Rontzi vs. Rontaila

Prin Decizia 207A din 03.12.2009, privind conflictul dintre mărcile Rontzi și Ronțăilă, Curtea de Apel București a reținut ca simplă împrejurare că cele două mărci conțin elemente care sugerează însușiri ale unor produse nu este de natură a determina concluzia că cele două mărci sunt similare, atâta timp cât similaritatea nu este dată și de alte elemente, cu atât mai mult cu cât elementul care sugerează însușirea produsului este accidental.

• Citește aici textul Deciziei nr. 207A din 03.12.2009 emisă de Curtea de Apel București

Astfel, se constată că elementul verbal al mărcii pârâtei apare ca fiind numele iepurelui reprezentat de elementul grafic, motiv pentru care sugestia sus-menționată este atenuată în cazul mărcii pârâtei.

De asemenea, introducerea unui aspect grafic în cadrul mărcii este de natură s-o diferențieze față de orice altă marcă lipsită de un astfel de element grafic, ceea ce nu va face decât să accentueze diferențele dintre cele două mărci supuse comparației. Potrivit Curții, la aprecierea globală a similarității vizuale, auditive sau conceptuale a mărcilor contribuie toate aceste mici diferențe: existența elementului grafic, mai multe silabe, finalul diferit al cuvintelor. Aceste elemente de diferență apar ca fiind dominante, iar nu nesemnificative, față de multitudinea lor și de modul în care se îmbină, rezultatul creat fiind complet diferit.

Folosirea concomitentă a celor două mărci nu poate fi invocată ca un argument în favoarea sau în defavoarea vreuneia dintre părți, reprezentând un aspect normal al activității comerciale desfășurate de părți și deci un argument neutru.

Nu în ultimul rând, înregistrarea mărcilor pentru aceeași clasă nu reprezintă un argument definitoriu în favoarea reclamantei, ci doar un indiciu ce ar fi trebuit să se coroboreze cu alte aspecte concrete, care duc la crearea riscului de confuzie. Or, așa cum s-a reținut mai sus, aprecierea globală a similarității vizuale, auditive sau conceptuale a mărcilor trebuie să se bazeze pe impresia de ansamblu creată de mărci care păstrează în memorie în special componentele distinctive și dominante.
Citeste mai multe articole juridice pe http://pro-legal.ro/