Alb de „inocenta”, violet de atata ura

Când fotbalul timișorean alb-violet s-a dus pe căi diferite, pe motiv de orgolii aproape politice mascate în frumoase principii morale, cei mai mulți tifosi s-au dus către proiectul ASU. Era ceva nou, iar pe junii poliști îi mânca în talpă să încerce ceva pe modelul lui United sau Rangers în insulă. De partea cealaltă, la ACS, au rămas „sămânțarii”, timișorenii mai maturi și conștienți că viața nu-ți mai dă timp să pierzi ani de zile pe capricii adolescentine. Cele două „tabere” nu s-au întâlnit niciodată față în față. Nici n-aveau cum, fiind profile sociale sensibil diferite. Dialogul lor a fost purtat prin presă, prin postări pe ziare online, singura ieșire în stradă fiind porcăria cu mâzgălirea clădirilor din Timișoara cu sloganul „AC Recaș nu e Poli”, „sentință” care în mare parte a fost acceptată chiar de cei ce urmăresc sau susțin actuala echipă de liga întâi. La fel de urâtă a fost solidarizarea mai pe ascuns a galeriei alb-violeților cu dușmani „de moarte” (UTA, Dinamo) în meciurile directe împotriva celor de la ACS, dar ăsta e păcatul lor de care nu cred că vor scăpa vreodată.

Mai casnici, „acesiștii” n-au avut decât o replică civică, condamnând gestul infantil al „rivalilor”, plus multă caterincă în dialogul electronic. Ură „de moarte” nu cred să fi existat între cele două părți. Mai teatral, mai în serios, primarul Robu lăuda spiritul „asuiștilor”, chiar dacă recunoștea că și l-ar fi dorit în tribunele stadionului „Dan Păltinișanu” la meciurile lui Poli în prima divizie. Apoi a ieșit din casă să salute coloana de bicicliști ce se deplasa la Urseni, parcă, în liga a V-a. Ba atunci când Marian Iancu i-a cerut lui Nicolae Robu să se constituie parte la TAS în procesul pe nume și culori între entitatea sportivă a giuleșteanului și pârâta ASU Politehnica, primarul l-a refuzat – nici agresiv, dar nici foarte politicos – pe cel care i-a promis sprijinul în readucerea palmaresului clubului în patrimoniul Timișoarei. Nu știu cât de sincer sau cât de „calculat” o fi fost, dar edilul a părut chiar încântat de propunerea de hotărâre a consilierilor locali „Druckeria” de modernizare a stadionului Știința al Universității Politehnica, casa celor de la ASU. Părea că s-a intrat într-o normalitate, chiar așa, cu rănile încă nevindecate.

Bogdan Herzog, consilier local PNȚCD din partea „Ligii Bănățenilor”, spunea în urmă cu ceva vreme, când a gafat votând vânzarea subevaluată a sedului PSD Timiș, că în politică are de ales între mai multe atitudini. Una ar fi să „nu faci niciun compromis”. „E o idee care imi surâde, radicalismul ei fiind mai aproape de temperamentul meu. Problema este că cu o astfel de atitudine riști să devii marginal și să nu poți influența cu nimic ceea ce se întâmplă…”, spunea Herzog pentru Frontpress. Zis și făcut, fără s-o scalde în tot felul de compromisuri, consilierul Ligii Bănățenilor a devenit „marginal”, propunând zilele trecute legislativului municipal să se ia bani de la sport (cea mai mare parte destinată ACS Poli), pentru a fi dați la spitale. Lăsând impresia unei versatilități tipice politicianului român, după ce nu demult și-a uitat la vestiare „sabia” radicalului, de grija locativă a prietenilor de la PSD.

Poate că propunerea cu luatul de bani de la sport și alocarea lor la spitale e corectă. Poate că ideea trebuia analizată și nu respinsă rapid de executiv, dar dacă nu aș fi devenit brusc „radical” și cochetam cu diplomația, în locul lui Bogdan Herzog aș fi pus pe altcineva (pe Petrică Folică PP-DD, de exemplu) să facă o astfel de propunere, să nu zică apoi lumea că ura față de ACS Poli îmi înveninează prestația administrativ-politică. Ca om politic și reprezentant al Ligii Bănățenilor (în fine, aici ar fi loc de o altă discuție), Bogdan Herzog a mai ratat odată ocazia de a se dovedi înțelept. Atunci când întrebat dacă merge la meciul lui ACS Poli cu Dinamo, la revenirea Timișoarei în liga întâi, „bănățeanul” a replicat tăios că ACS Poli nu-i trezește niciun fior, această echipă fiind, de fapt, AC Recaș… Da, Recaș. E adevărat, o localitate pe care numai un „bănățean” sadea ar plasa-o în afara preocupărilor Ligii pe care o conduce. Dacă mă enervez, mâine îmi fac și eu o asociație a dobrogenilor.