Fatada Operei va fi refacuta in forma actuala! Cea veche nu cadreaza cu zona

Reabilitarea unei dintre clădire-simbol al Timișoarei, Opera Română, nu poate fi suportată integral de la bugetul local. Primăria speră să primească sprijin financiar de la Ministerul Culturii, dar se arată dispusă să cofinanțeze lucrările. Fațada va fi refăcută în forma actuală, dar vor fi scoase la lumină vechile statui, dacă acestea există încă.

Reabilitarea clădirii care adăpostește cele trei teatre mari ale Timișoarei, dar și Opera Română a fost subiect de interpelare a primarului de către unul dintre consilierii locali. „Am înțeles că se reabilitează fațada și aș vrea să întreb cum se va face acest lucru? Se reabilitează cum a fost sau se repară cum este”, a vrut să știe Simion Moșiu. „Faţada Operei va fi reabilitată pe aspectul de acum, care e făcut de Duiliu Marcu, considerat cel mai mare arhitect al României din toate timpurile. Eu doresc însă să extragem din acele nişe, care se zice că sunt ascunse în faţadă, cele două statui şi să le păstrăm la vedere. Nu se potrivesc pe frontispiciu, dar se potrivesc jos, simetric faţă de intrarea principală, pe postamente corespunzătoare. Am discutat cu arhitecţi şi această soluţie este considerată mai bună. Aducerea Operei în ansamblu la forma sa iniţială este total nepotrivită în noul context. Ar fi o clădire ştearsă, dominată ca înălţime de Hotel Timişoara, de Materna, de Palatul Lloyd, de toate clădirile practic din zonă”, a explicat Nicolae Robu.

Despre reabilitarea Operei se discută, la Timișoara, încă de anul trecut. „Lucrarea este foarte costisitoare, pe care noi n-o putem duce de la bugetul local. E o clădire monumentală, e una dintre cele mai emblematice clădiri pe care le are municipiul Timişoara, dacă nu cumva cea mai, şi trebuie să fie reabilitată aşa cum se cuvine. Facem diligenţe în continuare pe lângă Ministerul Culturii să fie sprijinit şi acest obiectiv, desigur noi având disponibilitatea să cofinanţăm”, a mai spus primarul. Tot de anul trecut, clădirea este iluminată artistic, printr-un sistem care a costat 100.000 de euro și oferit gratuit de o companie specializată. Clădirea Palatului Culturii a fost finalizată în 1875, fiind realizată după planurile celebrilor arhitecți vienezi Helmer și Fellner. Ea a fost devastată de două incendii: unul în 1880, fiind restaurată tot în stilul Renaissance, și unul în 1920, în urma căruia au rămas neatinse doar aripile laterale. Fațada a fost refăcută, de această dată, în stil neobizantin, de arhitectul Duiliu Marcu. Acum, după montarea iluminatului artistic, neregularitățile de pe fațada clădirii sunt și mai vizibile.