Pietrarii din Cetate vor mai pleca sa stranga fanul, iar Romprest nu poate fi penalizata pana in decembrie

Pavajul e greu de pus, pietrarii nu câștigă destul și mai trebuie să meargă și pe acasă, să muncească în gospodării, iar firma Romprest nu poate fi penalizată pentru ritmul în care lucrează în zona Cetate. Primarul Nicolae Robu spune însă că șantierul nu este în întârziere, chiar dacă muncitorii sunt puțini, iar piatra este livrată cu mare greutate.

Miercuri după-amiază, pe șantierul din zona Cetate, muncitorii se puteau număra pe degete. Nici nu era greu, pentru că activitate era doar în Piața Unirii, în zona Domului, unde în jur de opt oamenii mutau și montau pietre, și pe strada Lucian Blaga, unde alți trei făceau același lucru. În rest, liniște totală. „Au lucrat toată ziua, nu e uşor de lucrat pe căldură, de stat în genunchi, de cioplit piatră de piatră de montat apoi piatră, dar s-a progresat sensibil în Piaţa Unirii. În Piaţa Unirii suntem în grafic, nu avem nicio problemă (…) Şi pe Lucian Blaga, spre exemplu, s-a pavat cu piatră cubică (…) Se lucrează şi în zona Piaţa Sf. Gheorghe şi în curând va fi gata latura dinspre Piaţa Libertăţii (… ) Nu sunt mulţumit de ritm, dar, aşa cum a şi răspuns unui cetăţean Agenţia de Dezvoltare Vest, nu există niciun pericol de a nu finaliza lucrarea la termen, termenul fiind sfârşitul anului 2015”, ne-a declarat edilul.

Problema principală rămâne însă lipsa pietrei. „Nu e piatră nici acum pentru strada Mercy şi, deşi aici lucrările au fost la un moment dat cele mai avansate nu s-a mai făcut niciun progres de multă vreme. A venit acum piatră mare pentru Eugeniu de Savoya, dar din păcate nu există şi piatră mică, să se poată merge în paralel pe tot frontul… Nu dau furnizorii, nu dau în ritmul în care vrem noi. A fost un moment în care Romprestul a avut şi conturile blocate, între timp a dispărut acea problemă, primăria a plătit sume importante către Romprest şi Romprest a plătit către furnizori, ca dovadă a şi venit piatră, dar nu a venit toată, sau nu a venit de toate tipurile”, mai spune Robu.

Declarația edilului, cum că pietrarii din Piața Unirii au plecat să strângă fânul în propriile gospodării, a făcut înconjurul țării, însă situația s-ar putea repeta. „În permanenţă sunt cel puţin 15 muncitori în Piaţa Unirii, dar ar trebui să fie cel puţin 30.
 Nu-i pot aduce, că e perioada şi cu alte munci şi, prin rotaţie, ei se mai duc, după cum cer gospodăriile lor, să facă şi alte treburi.
 Am vorbit cu unii care au fost, spun că şi-au făcut treaba acasă şi că au venit şi aici. Ei nu pot trăi numai din asta, pentru că veniturile obţinute în perioada cât se pot face astfel de munci, spun ei, nu le sunt suficiente să trăiască tot anul. Şi atunci mai fug de la munca asta de pietruit, să se ocupe de gospodării, astfel încât în timpul sezonului rece să poată avea venituri din propriile gospodării. Asta este situaţia, nu e problema noastră, este problema firmei Romprest”, explică primarul. Conform acestuia, nu există un grafic clar de lucrări, ci doar un termen final. Consecința? „Nu se pot acorda penalizări pentru desfăşurarea de pe parcurs, penalizările se pot acorda numai în funcţie de termenul final. Un grafic de lucrări există prezentat aşa, pentru monitorizarea desfăşurării lucrărilor, dar angajamentul ferm din licitaţie este numai cu referire la termenul final.
 Nu există şi nici nu se obişnuieşte să existe (clauze contractuale privind respectarea graficului de lucrări – n.r.)”, conchide Nicolae Robu.

În luna mai, procurorii DIICOT au descins la sediul companiei Romprest şi la locuința patronului acesteia, Florian Walter. Walter este suspect într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani, prejudiciul estimat fiind de 20 milioane lei. Conform DIICOT, societățile implicate în acest lanț de tranzacții „aveau sedii sociale fără activitate la cabinete de avocatură, erau fără puncte de lucru, iar reprezentanții nu pot fi identificați”. „Societățile nu aveau mijloace de transport pentru muncitori, circa 200-300 de persoane, ca obiect al acestor contracte”, iar în cazul Romprest „muncitorii erau folosiți la negru, nu exista o evidență a personalului, nu existau situații de lucrări”. Florian Walter a dispărut din țară și nu a fost găsit încă. Reabilitarea centrului istoric al Timișoarei costă aproximativ 65 de milioane de lei, din care peste 42 de milioane, finanțare europeană.