Sfantul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, stapanul ploilor

Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, a cărui ridicare la cer este sărbătorită, pe 20 iulie, este unul dintre cei mai interesanți sfinţi Sf. Ilie este unul dintre cei mai importanţi prooroci din Vechiul Testament și este sărbătorit ca un mare făcător de minuni şi aducător de ploi în vreme de secetă.

Sfântul Ilie a trăit cu peste 800 de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea regelui Ahab, în regatul Israel din Samaria. El a ajuns la curtea regelui, căruia i-a spus că Dumnezeu îi va pedepsi poporul cu secetă, dacă nu va lepăda credinţa în zeul Baal. Pentru că regele și poporul său au nesocotit spusele lui Ilie, nu a mai plouat timp de trei ani şi jumătate. Sfântul Ilie a fost nevoit să se ascundă de mânia regelui Ahab la pârâul Cherit, în Hozeva. Spre sfârşitul anilor de secetă, Sfântul Ilie i-a propus lui Ahab să ridice un jertfelnic pe Muntele Carmel și să se roage lui Dumnezeu. Acesta a fost momentul în care Ilie a înlăturat cultul zeului Baal.

În perioada sa pământeană, Ilie a săvârşit şi păcate, cel mai mare fiind uciderea părinţilor săi, la îndemnul diavolului. Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a urcat la cer într-o trăsură cu roţi de foc, trasă de cai albi înaripaţi. Sfântul Ilie fulgeră şi trăsneşte dracii cu biciul său de foc, pentru a-i pedepsi pentru răul care i l-au pricinuit. Sânt-Ilie provoacă tunete, trăsnete, ploi torențiale și incendii, leagă și dezleagă ploile. În dimineața de 20 iulie se culegeau plante de leac, în special busuioc, care erau puse la uscat în podurile caselor, sub streșini sau în cămări. Tot acum se culegeau și plantele întrebuințate la vrăji și farmece. Nu era voie să se consume mere până la 20 iulie și nici nu era voie ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu bate grindina. Sânt-Ilie marchează miezul verii pastorale, dată când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. În vechime, se obișnuia ca în această zi să se organizeze întâlniri ale comunităților sătești de pe ambii versanți ai Carpaților, se organizau târguri de Sânt-Ilie, iarmaroace și bâlciuri, unele păstrate până azi.

Peste 153.000 de români îşi aniversează onomastica de Sărbătoarea Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul. Conform statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, sunt 107.506 români care poartă numele Ilie. Alți sărbătoriți ai zilei se numesc Iliuţă, Lică, Eliade, Ilieş şi Iliuş. Majoritatea femeilor, 14.343, poartă numele Ilinca, dar există și alte sărbătorite: Liana, Lia, Iliana sau Lica.