Aproape 700 de semnături a strâns petiția online inițiată împotriva soluției de îngropare a Băilor Turcești din Piața Libertății. Printre cei care se opun variantei agreate de Ministerul Culturii se numără mai multe personalități, inclusiv președintele secțiunii de Istorie și Arheologie a Academiei Române.
Ministerul Culturii a aprobat pentru Băile Turcești din Piața Libertății. „conservarea in situ, protejarea prin acoperire cu folie şi nisip şi punerea în valoare prin marcaj în pavaj, prin plăcuţe informative şi amplasarea unei machete din bronz cu reconstituirea istorică, volumetrică, a clădirii Băilor Turceşti”. Altfel spus, vestigiile vor fi „îngropate” în pavaj, locul în care se află acestea urmând să fie marcat la suprafață. Ideea a stârnit însă nemulțumirea timișorenilor, oameni simpli sau experți. Așa au apărut întâi o petiție online și, ulterior, un protest public, desfășurat săptămâna trecută. „Acest ansamblu de clădiri este unic, la ora actuală, în România. Cercetarea clădirii băilor, cu ziduri groase de peste un metru, cu o dimensiune impresionantă (aprox. 33×13 m) necesită o metodologie de abordare foarte bine stabilită datorită faptului că acest edificiu trebuia integrat în circuitul turistic al pieței. (…) Din nefericire, toate aceste descoperiri vor fi îngropate pentru totdeauna”, explica arheologul Alexandru Hegyi, inițiatorul protestului.
Petiția împotriva îngropării băilor otomane din Piața Libertății a fost semnată până acum de 700 de oameni. Printre aceștia se numără acad. Alexandru Vulpe, președintele Secțiunii de Istorie și Arheologie a Academiei Române, reputați istorici și arheologi precum Tasin Gemil, directorul Institutului de Turcologie şi Studii Central-Asiatice, Gheorghe Lazarovici, Costin Feneșan, Cristina Feneșan, Coriolan Opreanu, Adrian Rusu, Alexandru Diaconescu, Viorel Achim, Eugen Teodor, Radu Ardevan. Au semnat, de asemenea, petiția istoricul Victor Neumann, directorul Muzeul de Artă Timișoara, Claudiu Ilaș, managerul Muzeului Banatului, Răzvan Pinca, directorul Muzeului de Istorie din Lugoj, Adrian Ardeț, directorul Muzeului Județean de Etnografie Caransebeș, Gică Băeștean, șeful Muzeului arheologic Sarmisegetuza. Cu toții sunt de acord că îngroparea vestigiilor este „o soluție mediocră, care nu servește interesele locuitorilor orașului Timișoara”. Petiția va fi transmisă primarului Nicolae Robu, căruia i se cere revenirea la soluția inițială, aceea de conservare și punere în valoare a vestigiilor, așa încât băile turcești să fie vizibile. Petiția poate fi semnată în continuare aici.
Pentru a rezolva problemele apărute ca urmare a vremii, pe teren sunt mai multe echipe…
Cei care doresc comercializarea de produse specifice de Sfântul Nicolae la Timișoara sunt așteptați să…
Peste doar o săptămână, la Timișoara se va deschide cea mai nouă ediție a Târgului…
Conform datelor companiei Rețele Electrice Banat, la primele ore ale dimineții de vineri, ca urmare…
Contribuabilii români sunt avertizați de Agenția Națională de Administrare Fiscală cu privire la reapariția unor…
Clădirea cinematografului Studio, din centrul Timișoarei, a fost finalizată. După o investiție de cinci milioane…