Inalt functionar public, 1,83 metri, atletic, ador meritocratia, rog seriozitate

O știre neconfirmată încă vorbea de iminenta înlocuire a prefectului de Timiș Eugen Dogariu, înalt funcționar public, „plantat” de PSD în 2012, cu fostul prefect Mircea Băcală, și el înalt funcționar public, „sădit” cu migală de PDL, prin 2009. Poate informația nu se va confirma niciodată și chiar nu asta m-a frământat când am decis să scriu despre acest subiect. Prefectul nu mai este ce-a fost și nici mai mult decât atât, ci un funcționar derobat de aura aia a baronului local, cu care s-a înconjurat mult mai vârtos președintele de consiliu județean. După mintea unui neștiutor de lege, prefectul ar trebui să coordoneze instituțiile descentralizate ale statului și să „vegheze” la respectarea legii în județul unde funcționează, însă nici în menirea asta a lui nu-ți poți pune prea multă încredere, după episoadele cu Curtea de Conturi și finanțarea sportului în Timișoara.

Dar hai să revenim la prefectul Mircea Băcală (independent PNL-PDL), prefectul Eugen Dogaru (independent PSD) și chiar la fostul prefect Ovidiu Drăgănescu (PNL), deși acesta din urmă și-a asumat până la un punct rolul politic pe care l-a avut și nu s-a mai agățat de postul din Palatul Administrativ. Când a venit la putere puternicul Guvern Boc, Mircea Băcală a venit în fruntea Prefecturii Timiș, dar nu oricum, ci cu concurs ca înalt funcționar public, înalt-înalt, dar nu chiar atât de înalt ca mentorul său Constantin Ostaficiuc (PDL). Când a venit la putere Guvernul Ponta, pe un val efervescent de „interes național”, prefectul Mircea Băcală a fost înlocuit de prefectul Eugen Dogariu, care și el era un fericit câștigător al unui concurs pentru tichia de înalt funcționar. Parțial nu e vina lor, că așa zice legea, dar nimeni nu te leagă de glie dacă ai puțin sânge în instalație.

Așa se face că prefectul Băcală dă în judecată statul și câștigă repunerea în funcție. Poate la fel se va întâmpla acum cu Eugen Dogariu. Exemple am mai avut și în zona subprefecților, unde Zoltan Marossy (independent UDMR) a mai câștigat o astfel de dispută. Ba chiar Eugen Dogariu s-a luptat în Justiție după 2009 pentru recunoașterea calității de suprefect și recuperarea funcției. Deși în 2013 a câștigat procesul cu statul pe care îl reprezenta ca prefect, nu a mai fost cazul, evident, să revină pe o poziția de suprefect, de vreme ce era ditamai prefectul. Stând așa și văzând cât de tare se zbuciumă oamenii ăștia când pierd o astfel de funcție nu se poate să nu îți pui niște întrebări. Poate că înalții funcționari Băcală, Dogariu și alții au învățat mult pentru a trece examenul și simt o frustrare să li se anuleze munca așa ușor.

Sau poate uită că acel examen a fost trecut de amândoi, e adevărat, dar numai unul anume putea obține funcția de prefect, iar asta se întâmpla în primul rând din considerente politice. Fapt ce nu e neapărat condamnabil, de vreme ce prefectul e reprezentantul guvernului în teritoriu, iar asta înseamnă multă încărcătură politică. Unde vom ajunge? Pe firul logicii, dacă Băcală a câștigat în instanță, probabil că Dogariu nu mai are șanse nici la cremenal, de vreme ce postul n-a fost vacant niciodată. Păcat. Chiar era mișto să avem mulți prefecți. De pe la 30 de ani până la pensie intră vreo opt mandate de patru ani de guvernare. Hai zece prefecți să avem tot timpul într-un Corp al Prefecților județului Timiș, să dea din când în când „concurs”, că și partidele astea se mai plictisesc de același om și vor o primenire. Poate nici copreședintele ex-PDL Dan Popa nu-l mai vrea la prefectură pe omul lui Ostaficiuc și atunci ce se întâmplă? Ajungem la tortură? Musai Băcală? Ce-ți face Justiția când se bagă în treburile politicienilor!