Sf. Nicolae, aparatorul credintei

Sfântul Nicolae este unul dintre cei mai populari sfinți ai creștinității, datorită multelor minuni săvârşite atât în timpul vieţii, cât şi după moartea sa. Arhiepiscopul Mirei Lichiei s-a născut în localitatea Patara din Asia Mică. Sf. Nicolae este patronul Greciei, Rusiei şi al multor oraşe din Apusul Europei.

Rămas orfan devreme, Sfântul Nicolae şi-a împărţit toată averea moştenită de la părinți. S-a gândit apoi să-şi petreacă viaţa în tăcere şi singurătate, însă Dumnezeu stabilize altă misiune pentru el: „În mijlocul poporului să-ţi săvârşeşti nevoinţa ta, dacă voieşti să fii încununat de Mine”. Sfântul s-a dovedit un bun păstor al turmei sale. E părintele bun şi înţelept care dăruieşte lumină şi har credincioşilor, e ocrotitor al copiilor şi apărător al credinţei ortodoxe. În vremea lui Diocleţian, Sfântul Nicolae a fost aruncat în temniţă, însă a continuat să vorbească și de după gratii despre cuvântul lui Dumnezeu. La sinodul ecumenic de la Niceea, în anul 325, Sf. Nicolae a fost recunoscut drept un mare apărător al ortodoxiei. Sinodul a condamnat erezia lui Arie, conform căreia Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale. Sfântul, îngrijorat de o posibilă ruptură care putea avea loc în Biserică, i-a dat lui Arie o palmă. Potrivit bisericii, de la această palmă a rămas obiceiul ca, pe 6 decembrie, cei neascultători să fie loviţi cu o nuielușă, în semn de avertisment. Nicolae a murit în 340, iar din 1087, moaştele sale sunt păstrate la o biserică din Bari.

Copiii au fost învăţaţi că, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, Sfântul Nicolae vine şi le încarcă ghetuțele cu dulciuri, jucării sau daruri, dar unii găsesc şi câte o nuieluşă. De Sfântul Nicolae se pun în apă crenguţe de pomi fructiferi, pentru ca acestea să înflorească, dovada iertării greşelilor, după cum spun tradiţiile populare. Multe ţări au propriile obiceiuri şi tradiţii de Sfântul Nicolae. În Olanda, episcopul călătoreşte pe un vapor, sosind pe 6 decembrie. Are la el o carte mare, din care află cum s-au purtat copiii în timpul anului. Cei cuminţi sunt răsplătiţi cu daruri, iar cei obraznici sunt luaţi de asistentul său, Black Peter. În Germania, Sfântul Nicolae călătoreşte tot cu un însoţitor, cunoscut drept Knecht Ruprecht, Krampus sau Pelzebock, care vine cu un sac în spate şi o nuia în mână. Copiii obraznici sunt pedepsiţi cu lovituri de nuia. Polonezii cred că darurile vin de la stele, în timp ce ungurii spun că ele sunt aduse de îngeri.

În tradiţiile româneşti, Sfântul Nicolae apare pe un cal alb, păzeşte soarele, care încearcă să se refugieze pe lângă el spre tărâmurile de miazănoapte, este iscoadă a diavolului, stăpâneşte apele, fiind patron al corăbierilor pe care îi scapă de la înec, apără soldaţii în război, ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace care vor să se mărite. Aceasta este ziua în care binele învinge, prin credinţă, răul, iar în popor este numită Sânicoară. Peste 800.000 de români sunt sărbătoriți de ziua Sfântului Nicolae. Mai mult de jumătate sunt bărbați, care poartă numele de Nicolae, Niculai, Nicuşor, Niculae sau Nicu, iar restul sunt femei, care se numesc Nicoleta, Niculina, Nicolina sau Nicola.