Timisorenii au vrut statui cu printul de Savoya sau cadane, dar au primit… Eva si Supermam

Ce au cerut timișorenii și ce-au oferit proiectanții din Cetate? În materie de statui, diferența e de la cer la pământ. În loc de prințul Eugeniu de Savoya sau contele Claudius Florimund Mercy, avem Marea piramidă sau Coajă de om. Timișorenii au avut și cereri ciudate, cum ar fi o tânără valsând sau o… cadână.

În martie 2015, primarul Nicolae Robu îi invita pe timișoreni să spună ce fel de statui vor să vadă în zona Cetate, aflată la vremea respectivă în șantier. Oamenii erau rugați să trimită sugestii către primărie, fără însă ca edilul să precizeze dacă se va ține cont de părerile lor. Jumătate de an mai târziu, Robu a anunțat că în Cetate vor fi amplasate șapte statui. „Au fost alese de colectivul de proiectanți, condus de arhitectul Șerban Sturdza. Nu e vorba despre mobilier urban, ci despre adevărate lucrări de artă. Costul total este de 523.010,55 lei, fără TVA”, spunea edilul. Cele șapte statui sunt „Marea piramidă“, „Coajă de om” și „Totem”, realizate din bronz de sculptorul Mircea Roman, „Supermam“ și „Eva”, tot din bronz și semnate de Virgil Scripcariu, Ansamblu de coloane, din bronz şi tehnică mixtă, de Ion Nicodim, și „De-a telefonul”, din bronz patinat, de Bogdan Raţă. Sunt deja la locul lor șase dintre ele, singura care lipsește fiind „Totemul”, amplasat total neinspirat în fața Palatului Baroc.

Statuile au stârnit nenumărate discuții în spațiul virtual, mulți timișoreni criticând lucrările, pe care le consideră urâte și nereprezentative pentru oraș. Și totuși, ce și-ar fi dorit oamenii să vadă? În primul rând, trebuie spus că au răspuns apelului primarului numai 31 de timișoreni care au trimis e-mailuri și scrisori. „A rezultat o listă de propuneri tematice cu caracter consultativ pe care primăria a transmis-o, în 6 aprilie 2015, către proiectanți. A fost transmis și un dosar cuprinzând propuneri, fotografii, machete trimise de cetățeni. Primăria a organizat pentru arhitecți, proiectanți și executanți deplasări pentru documentare referitoare la toate aspectele proiectului la Alba Iulia, Sibiu și Szeged”, spun cei de la Direcția de Comunicare a PMT.

Pe lista propunerilor făcute de cetățeni se regăsesc personaje istorice precum prințul Eugeniu de Savoya, contele Claudius Florimund Mercy, Pavel Chinezul, Carol Robert de Anjou, clasici ai culturii, cum ar fi I.L. Caragiale, Vasile Alecsandri. A. P. Cehov, Goethe sau Nikolaus Lenau, dar și Traian Vuia, matematicianul Bolyai Janos, Francesco Illy, Carol Telbisz, Phoenix, Ștefan Popa Popa’s, Herta Muller sau Ștefan V. Hell. „Au existat și propuneri care vizau legende urbane sau alte teme, cum ar fi Jeanette von Greth, o statuie agățată de un felinar din piață, pentru a atrage atenția asupra premierelor în iluminatul public, un căutător de comori sau o fantomă la fostul loc de încarcerare de lângă Dicasterial, unde era o celulă a condamnaților. S-au mai cerut o bicicletă tandem cu o tânără boemă și un loc liber pentru trecătorii care vor să facă fotografii, statuie a lui Johnny Weissmuller, dar și obiecte de artă urbană care să aducă aminte de Revoluție”, mai precizează aceeași sursă. Au existat, de asemenea, doleanțe mai puțin obișnuite, printre care un soldat turc urmărit de unul austriac, „Femeia în roșu”, o tânără valsând, „o cadână cu voaluri sugerând ieșirea-intrarea în Băile Turcești”, „un grup statuar reprezentând multietnicitatea Timișoarei: un român, un german, un maghiar, un sârb, un slovac, un bulgar, un evreu etc. – fiecare reprezentând o îndeletnicire, reprezentare metaforică a Timișoarei și a Banatului, ca simbol al unei construcții socio-economice comune”, un copil din timpul Revoluției, sau un grup înfățișând deportații bănățeni în Bărăgan. Cei de la primărie mai spun totuși că „propunerile neconcretizate rămân în baza de date și, în măsura în care sunt fezabile, vor fi avute în vedere pentru a fi cuprinse în viitoarele proiecte”. Primarul Nicolae Robu a spus, de altfel, că ar vrea ca diverse statui să fie amplasate și în cartierele Timișoara.