UVT avertizeaza: Dupa Bac, vor fi mai putini studenti in anul I, iar universitatile vor avea bani mai putini

Liderii Universității de Vest nu sunt prea optimiști în ceea ce privește rezultatele examenului de bacalaureat. Reprezentanții UVT susțin că, de fapt, numărul celor care au trecut Bac-ul, după prima sesiune, este cu 20% mai scăzut decât în anul precedent, astfel că numărul studenților din anul I va fi mai mic. Un alt efect: resurse mai puține, deci ar putea apărea probleme în plata salariilor.

„Săptămâna aceasta, atenția publică a fost îndreptată spre bacalaureat. Unii văd partea relativ plină a paharului: la nivelul întregii țări, rata de promovare a fost foarte apropiată de cea de anul trecut. Universitarii aduc în atenție partea mai puțin plină a paharului: numărul absolvenților de bacalaureat a scăzut cu aproape 20% față de anul trecut, raportându-ne strict la prima sesiune. Probabil că raportul se va păstra, în linii mari, și după cea de a doua sesiune a bacalaureatului. Situația aceasta se traduce într-o scădere a numărului de studenți din anul I, care ar putea depăși 20% pentru universitățile cu o reputație mai puțin consolidată. Unda de șoc se va simți în întreg mediul academic, iar multe universități vor avea dificultăți să găsească resursele necesare pentru plata salariilor”, spune Marilen Pirtea, rectorul UVT.

„Situația nu este una nouă pentru universitățile românești. După mulți ani în care numărul studenților a crescut progresiv, acestea s-au confruntat în ultimii ani cu scăderi ale numărului de înscrieri în anul I, semnificative după 2010. Anul 2015 a fost probabil cel mai generos an al întregului deceniu în ceea ce privește înscrierile în anul I. În 2015 au fost cu 15% mai mulți absolvenți de bacalaureat față de media anilor 2011/2014. Dacă ne uităm la câți elevi finalizează clasa a VIII-a, ne putem aștepta ca, în anii care au rămas din acest deceniu, numărul celor care promovează examenul de bacalaureat să fie similar cu cel din 2016. Tendințele demografice ne arată o fereastră de stabilitate cel puțin până în 2020”, mai spune Pirtea.

Astfel, se propun și soluții, respectiv redimensionarea cifrelor de școlarizare, dar și creșterea alocației per student. Mai presus de orice, Pirtea crede fondurile existente trebuie gospodărite mai bine. „Toți ne dorim mai mulți bani pentru învățământ și vom face tot ce ne stă în putință pentru a agrea un calendar de creștere până la 6% în 2020. Însă, înainte de toate, este imperios necesar să gospodărim eficient fondurile existente. Nu ne permitem ca sistem să funcționăm în virtutea conservatorismului, cu cifrele de școlarizare din 2007/2008, când numărul de studenți era dublu, în contextul în care ni se cere mai multă calitate, însoțită de mai multă echitate. Cifrele de școlarizare existente n-au nicio bază rațională. Ele au ca punct de plecare capacitatea de școlarizare în anii ‘90, la care s-au adăugat locuri bugetate negociate între unii rectori și ministru. O componentă este istorică, cealaltă este arbitrară și ține mai degrabă de puterea de persuasiune a unora dintre rectori (…) consider oportun și urgent scăderea cifrelor de școlarizare proporțional cu numărul de absolvenți de bacalaureat, însoțită de creșterea alocațiilor per student. O soluție mai bună ar fi alocarea cifrelor de școlarizare după criterii clare, care să reflecte calitatea universităților și prioritățile strategice ale României. Mă tem că o astfel de soluție ar dura prea mult, iar noi nu ne permitem costurile așteptării”, mai spune rectorul UVT.