Scrisoare Pastorala la Sarbatoarea Invierii Domnului

Alexandru, din mila lui Dumnezeu și grație Sfântului Scaun Apostolic al Romei, Episcop român unit, greco-catolic, al Eparhiei de Lugoj

Onoratului cler și iubitului popor credincios har, binecuvântare și mântuire de la Dumnezeu-Tatăl și de la Domnul nostru Isus Cristos

Cristos a înviat!

„Veniți toți credincioșii să ne închinăm
Sfintei Învierii lui Cristos, că iată a venit
prin Cruce, bucurie în toată lumea”.

Iubiți frați întru preoție,
Iubiți credincioși,

După ce am străbătut Sfântul și Marele Post de patruzeci de zile, care s-a încheiat cu Săptămâna Mare a Sfintelor Patimi, în Joia Mare ne-am amintit de instituirea Sfintei Euharistii și a Sfintei Preoții, am luat parte la ceremonia spălării picioarelor, am ascultat cele douăsprezece Evanghelii ale Patimilor Domnului, apoi în Vinerea Mare, ziua de doliu a întregului neam omenesc, am oficiat Ceasurile împărătești și Prohodul Domnului.

Iubiți credincioși,

Pe Golgota unde s-a desfășurat cea mai cutremurătoare tragedie a lumii, la poalele acestui deal, într-un mormânt săpat în stâncă, se așează Cristos, Speranța omenirii, ce a vibrat și a încălzit sufletele omenirii timp de 4000 ani. Aici se așează în inima stâncii: dragostea, mila, nevinovăția.

Nu este nicio scăpare!

Răutatea și minciuna au învins bunătatea și adevărul! Aceasta o strigă puterile întunericului prin urletul sălbatic al gurilor slujitorilor lor. Aceasta o înfățișează – la moartea Domnului Nostru Isus Cristos – stâncile despicate, catapeteasma bisericii ruptă, pământul cutremurat, soarele întunecat. Se pare că însuși Părintele ceresc și-a lăsat la o parte făgăduința făcută în Paradis și apoi reînnoită în repetate rânduri, cu părintească iubire, prin profeți.

Dar Speranța voastră, bucuria și dorul vostru, s-a așezat în mormânt!

Pe încetul coboară întunericul nopții care, în doliul său, cuprinde sufletele unei lumi îndurerate, acoperind toate speranțele ei.

*
* *

A treia zi, duminica, în ziua cea dintâi a săptămânii, dimineața când se iveau zorile aurii, Cristos a înviat din morți!

Nimeni n-a fost martor ocular al evenimentului însuși, al Învierii și niciun evanghelist nu-1 descrie. Nimeni n-a putut să spună cum a avut loc fizic trecerea la o altă viață.

Misterul Învierii Domnului rămâne în centrul credinței noastre.

Cristos trece prin piatra ce-i acoperă mormântul sfânt. Această piatră a fost răsturnată de un înger coborât din cer. Când au venit femeile la mormântul sfânt, mormântul era descoperit. Femeile evlavioase care alergaseră la mormânt să ungă trupul Domnului cu uleiuri aromate, aflară cu mare mirare piatra răsturnată, mormântul gol și părăsit de paznici. Mai mare le-a fost mirarea când aud din gura unui înger ce era la ușa mormântului: “Nu vă fie teamă! Știu că pe Isus cel răstignit îl căutați. Nu este aici căci a înviat precum a zis. Veniți și vedeți locul unde zăcea. Mergeți repede și spuneți apostolilor săi că s-a sculat din morți și iată merge înaintea voastră în Galileea: acolo îl veți vedea. Și ieșind curând cu frică și cu bucurie mare au alergat să spună ucenicilor lui (…) Și iată Isus le-a întâmpinat, zicând: Bucurați-vă! (…) Nu vă fie teamă: mergeți și spuneți fraților mei să meargă în Galileea și acolo mă vor vedea” (Mt. 28, 5-10).

Iubiți credincioși!

Acest adevăr al Învierii lui Cristos îl vestesc lumii primele raze ale soarelui de primăvară din Duminica Paștilor.

Acest adevăr îl vestesc păzitorii mormântului căzuți cu fața la pământ dinaintea luminii strălucitoare a Învierii Domnului.

Cristos a înviat! strigă prietenii lui, Apostolii, cu glas triumfător, cu sufletele lor pline de pace și bucurie:

Nădejdea noastră nu a rămas în mormânt;
Iubirea noastră față de Cristos nu a fost învinsă de ură;
Bunătatea a învins răutatea;
Adevărul a învins minciuna;
Nevinovăția a învins păcatul;
Durerea s-a schimbat în bucurie căci Părintele Ceresc nu ne-a părăsit.
Așteptarea noastră nu a fost zadarnică.
Când L-au răstignit, dușmanii Lui credeau că răstignesc împreună cu Dânsul și veșnicul adevăr pe care L-a vestit în lume, dar Adevărul a răsărit din mormânt.

Învierea lui Cristos este o dovadă că acela care timp de trei ani a predicat în Galileea și Iudeea n-a fost un simplu om, ci adevărat Fiul lui Dumnezeu.

Lumina care a răsărit astăzi din mormânt este lumina cea adevărată care luminează pe tot omul ce vine în lume.

Învierea lui Cristos ne îndeamnă să facem binele și să evităm răul căci și noi vom învia și vom primi dreapta răsplată după faptele noastre.

Să se bucure în această zi cei nefericiți, căci Acela care a înviat din morți, în ziua cea mare a Învierii, va întoarce nefericirea lor întru fericire.

Să se bucure cei ce trăiesc o viață de lacrimi pentru că Acela care a înviat din morți va șterge toată lacrima de la toată fața.

Să se bucure astăzi toată lumea, toți credincioșii de orice confesiune religioasă: creștini sau necreștini, pentru că sunt Paștile cele sfinte, mari și minunate, Paștile Domnului, Paștile.

Să se bucure de Înviere și fiii și fiicele Bisericii Române Unite, căci această Biserică ce a stat înmormântată timp de 41 ani, a înviat. Porțile iadului nu au biruit-o. Piatra ce a fost pusă peste mormântul ei a fost ridicată. Ea este o prezență vie în sânul poporului nostru. Această Biserică – Trupul mistic al lui Isus – a înviat, precum a înviat Isus Cristos.

Iubiți credincioși,

Învierea lui Cristos nu a fost o reîntoarcere la viața pământească, precum s-a întâmplat în cazul învierilor pe care El le-a săvârșit înainte de Paști: cea a fiicei lui Iair, a tânărului din Nain, a lui Lazăr. Acestea toate erau evenimente miraculoase, dar persoanele în cauză se întorceau, prin puterea lui Isus, la o viață pământească “obișnuită”… La un moment dat, aveau să moară iarăși. Învierea lui Isus este cu totul diferită. În trupul Său înviat, El trece de la starea de moarte la o altă viață dincolo de timp și spațiu. Trupul lui Isus este plin, la Înviere, de puterea Spiritului Sfânt; El participă la viața dumnezeiască în stare de glorie, încât Sfântul Pavel spune despre Cristos că este “Omul ceresc” (conform 1 Cor. 15,35-50).

Învierea lui Cristos este principiul și izvor al Învierii noastre viitoare.

Vreau să închei cu acest imn din Laudele Învierii: “Ziua Învierii, să ne luminăm cu prăznuire și unul pe altul să îmbrățișăm; să zicem: Fraților! și celor ce ne urăsc pe noi; să iertăm toate pentru înviere…”.

*
* *

Cu aceste gânduri, Îl rog pe Isus Cristos, Cel înviat victorios, să vă dăruiască pace, sănătate și să vă umple sufletul și viața de bucuria Învierii Sale.

Sărbători fericite!

Cristos a înviat!

Cu arhierești binecuvântări,

Alexandru
Episcop de Lugoj