Fortificatia de la Cornesti, minunea de la doi pasi de Timisoara: intre Luftwaffe si scanari 3D / FOTO

În Timiș există unul dintre cele mai mari situri arheologice din Europa, însă acesta este mai cunoscut în străinătate decât în România. Fortificația cu valuri de pământ de la Cornești continuă să ofere arheologilor tot felul de surprize. Sezonul de săpături 2017 este aproape gata, dar anii următori vor fi și ei la fel de plini.

La câțiva kilometri de Timișoara, la Cornești, există o fortificație de mari dimensiuni care datează din Epoca Bronzului. Din fortificația cu valuri de pământ s-au păstrat ruinele unei mari cetăți, întărită cu palisade din lemn și șanțuri. Se lucrează aici încă din anul 2005 și, alături de arheologii de la Muzeul Național al Banatului, au lucrat, de-a lungul timpului, specialiști din Marea Britanie și Germania. Acum lucrările de cercetare coordonate de Muzeul Naţional al Banatului se desfăşoară în inelul al doilea din cele patru existente la nivelul fortificaţiei preistorice întinse pe o suprafaţă de 1.765 de hectare. Și în acest an, aici au venit să lucreze, sub coordonarea lui Alexandru Szentmiklosi, şeful secţiei de Arheologie a MNAB, studenţi din Germania şi din Polonia. „Fortificația de la Cornești este cea mai mare din Europa. Avem categoric o fortificație care prin implicațiile ei arată un nivel de dezvoltare al societății umane la sfârșitul milenului II î.H. Din punct de vedere al construcției, s-au folosit aproape un milion de metri cubi de pământ, s-au defrișat peste 10.000 de hectare de pădure, care au fost folosiți pentru structura de lemn a valurilor de apărare. Volumul de muncă la construcție este undeva la 40% din piramida lui Keops”, explică Alexandru Szentmiklosi.

„Până în 2016 am săpat valurile de pământ și câteva case de locuit în incinta 1, unde am descoperit trei tipuri de case: una rectangulară și două dreptunghiulare, dar cu tehnici diferite de construcție, respectiv cu șanțuri de fundație și cu stâlpi de susținere a acoperișului, lucru pe care nu l-am mai găsit în incinta 2. Casele se construiau direct pe pământ, fără structură de rezistență, din pământ bătut. În Cornești încă mai sunt case vechi, de 100-150 ani, construite exact așa, fără niciun stâlp de susținere a acoperișului, fără nicio fundație, cu pământul bătut”, mai spune arheologul. Muzeul Naţional al Banatului vrea să construiască la Corneşti un punct muzeal, însă pentru că e vorba de arheologi, lucrurile nu sunt atât de simple. „Primăria Orțișoara ne-a dat un teren în mijlocul satului, iar CJ Timiș a pus la dispoziție un buget. Exact pe acest teren am descoperit un sit arheologic, drept pentru care va trebui să facem săpătură de salvare. De această dată, este vorba despre o construcție medievală. Cercetările au arătat că vechiul sat Cornești, Shadain cum era numit înainte, ulterior Jădani, datează de undeva din secolele 9-10 înainte de Hristos”, a mai declarat Alexandru Szentmiklosi.

Situl de la Corneşti a adus o serie de premiere pentru lumea arheologică din România. Sunt 31 de kilometri pătrați de teren scanați în sistem lidar, din avion, cu fascicule laser, și s-a realizat tot modelul 3D al terenului. De asemenea, au fost făcute o serie de analize XRF pe ceramică, care au arătat că în această zonă era produsă sare din saramură. Fotografiile aeriene făcute în anii 50 – 70 au arătat existența valului 4, confirmat prin scanarea lidar. Zona a fost fotografiată inclusiv în timpul celui de-al doilea război mondial, de piloţii Luftwaffe, care au observat structurile din aer.