Daca e plen cu revolutionari, e scandal la Timisoara

Sunt 28 de ani de la Revoluția din 1989, dar nu e liniște. Revoluționarii din Timișoara continuă să se certe fără jenă, la fiecare plen festiv. Plenul a fost condus de consilierul local și revoluționarul Lucian Căldăraru. Concluzia, după zeci de minute de contre: nu există recompensă materială pentru cei care au ieșit în stradă în acel decembrie.

Revoluționarii invitați la plenul festiv al CL Timișoara s-au certat din nou ca la ușa cortului. Altfel spus, a fost încă un plen festiv cu scandal, așa cum se întâmplă de fiecare dată. S-a vorbit despre ce s-a întâmplat în urmă cu 28 de ani la Timișoara, despre recompense materiale, Lorin Fortuna și locuințe. Ședința a început cu intonarea Imnului României și a continuat cu momente de reculegere pentru Regele Mihai I al României și cei căzuți care au murit în 1989. A urmat primarul Nicolae Robu, care a povestit cum își amintește el perioada comunistă. „Îmi aduc aminte, de copil, câteva momente care încă mă emoționează. Tatăl meu, un om care a făcut pușcărie din politică, îmi spunea mereu, în discuțiile noastre, comunismul e împotriva naturii și nimic împotriva naturii nu poate să dăinuie. Mărturisesc că nu înțelegeam cum ar fi putut să se prăbușească acest sistem. Pe de altă parte, am avut o experiență acolo la sat, într-o vară, cu un cetățean pe care l-am rugat să mă ia în căruță. Am făcut un drum de circa 1 km cu căruța și i-am spus «Dar ce cai frumoși aveți!». Om simplu, țăran. Și omul mi-a răspuns «În permanență am avut cai frumoși de când s-a făcut colectivizarea. Am fost preocupat mereu să fiu pregătit că într-o bună zi tot o să ne primim pământul înapoi». Am fost șocat, erau zeci de ani de la impunerea comunismului, de când acești oameni au fost desproprietăriți. De aici trebuie să tragem învățăminte că niciodată nu trebuie să ne pierdem speranța și trebuie să fim pregătiți pentru normalitatea care trebuie să vină, dar ea nu vine tocmai singură. În istorie sunt destule momente de derapaj. La scară planetară însă, binele triumfă întotdeauna, dar e nevoie să și aibă partizani. E nevoie de curaj, e nevoie de înfruntarea răului și trebuie să avem grijă mereu să ne poziționăm împotriva răului, asumând și riscuri atunci când asta nu se poate decât cu riscuri”, a povestit Robu.

A urmat Tudorin Burlacu, venit cu lista de 14 oameni a Comitetului Cetățenesc al Democrației Timișorene, dar și câteva „puncte esențiale din lista cererilor cetățenilor, prezentate în 20 decembrie 1989 în sediul Consiliului Județean Timiș”. Printre ele: „transmiterea urgentă a demonstrației de la Timișoara și a cererilor cetățenilor pe posturile centrale de radio și tv române”, „demisia urgență în bloc a guvernului RS și a președintelui Ceaușescu”, „deschiderea necondiționată a granițelor și liberul acces al presei și surselor informaționale străine”, „alegeri libere și democratice”. Reprezentantul Forumului Revoluției, Nicolae Adam, l-a lăudat până peste poate pe primarul Timișoarei. „Nu reprezint nicio asociație, îi reprezint pe frații mei, care sunt la Cimitirul Eroilor. Două persoane au murit în fața mea, dacă ei nu mureau, muream eu. Domnule primar, vreau să vă mulțumesc pentru tot ce ați făcut pentru noi. Sunteți primul primar care încercați să duceți Timișoara acolo unde îi e locul. Dacă Lorin Fortuna nu era în 1989, revoluția de la balcon nu era (…) S-au perindat mulți primari în Primăria Timișoara și n-au făcut nimic, sunteți primul primar în 28 de ani care încercați să duceți Timișoara acolo unde îi este locul (…) Ați făcut pasarele si viaducturi ca-n Viena, avem tramvaie ca-n Viena, malurile Begheiului ca-n Olanda, nu vrea sa spun poezii, ce spun spun din suflet. Vă mulțumesc din suflet”, a spus Adam.

Burlacu a intervenit apoi, spunând că va discuta „cu toate partidele, ca parteneri”, moment în care din sală i s-a spus să-i lase și pe alții să vorbească. O parte din cei prezenți au ieșit din sala de plen, unde au continuat să se certe. „Romică Luptătoru’”, așa cum s-a prezentat alt revoluționar, l-a rugat pe primarul Nicolae Robu să-i dea și lui o locuință. „Ciuhandu a dat vreo 800 de case la țigani și lui Romică Luptătoru’ nu i-a dat niciuna. Dorm sub cerul liber, aș dori ca până la sfârșitul lui decembrie să rezolvăm”, a spus acesta. Ședința s-a încheiat după ce un revoluționar a spus că „nu există recompensă materială pentru eroii Revoluției din Timișoara”. Indemnizația lunară a unui revoluționar este de aproximativ 2.000 lei. Ei nu plătesc taxe și impozite la stat pe salariu, case si afaceri, primesc loc de veci cu titlu gratuit și călătoresc gratuit cu autobuzul și trenul. Conform unui document al Corpul de Control al Guvernului, până în 2016, ar fi fost plătiți către cei 21.000 de deținători de certificate de revoluționar 720 de milioane de euro indemnizaţii şi pensii, 20 de milioane de euro călătorii cu trenul, şi 10 milioane de euro, alte beneficii.