Ce facem cu malurile Begai? Dar cu moara Prohaska? Cum vad studentii de la Arhitectura Timisoara anului 2021

Cum ar putea arăta Centrul Artă – Tehnologie – Experimentare, care trebuie construit până în 2021? Cum ar putea deveni atractive malurile Begăi, în zona Fabric? Au mai multe propuneri studenții de la Arhitectură și le veți putea admira și studia în Bastionul Theresia.

Proiectele de infrastructură culturală propuse în dosarul de candidatură Timișoara Capitală Culturală Europeană au o valoare de 55 de milioane de euro și termene de finalizare până în 2020. Principalul proiect este „Multiplexity 2021, Centru Artă – Tehnologie – Experimentare”, un spațiu de experimentare prin tehnologie și artă, a cărui construcție va costa 12 milioane de euro, bani provenind din bugetul local și fonduri europene. Studenții din anii 4 și 5 de la Universitatea Politehnica Timișoara – Facultatea de Arhitectură și Urbanism au realizat, la disciplina proiectare de arhitectură, mai multe proiecte centrate pe tema Capitalei Culturale Europene. Toate vor putea fi văzute la expoziția „Malurile Begăi – strategii pentru 2021”, organizată de Facultatea de Arhitectură și Urbanism a Universității Politehnica Timișoara și Ordinul Arhitecților din România, Filiala Teritorială Timiș.

Expoziția va fi deschisă joi, 15 februarie, la ora 18, la Centrul Multifuncțional Bastion din str. Hector nr. 4. Pentru că nu a fost stabilit încă un amplasament pentru viitorul centru de artă și tehnologie, studenții au făcut propuneri de soluții pe un sit ipotetic, fosta zonă industrială – moara Prohaska, situată pe malul canalului Bega. Proiectele reprezintă abordări personale legate atât de conceptul de funcționare al centrului „Multiplexity”, cât și de intervenția pe un obiect de patrimoniu care nu se află în cele mai bune condiții. O altă temă abordată a fost reconfigurarea spațiului public de-a lungul malurilor Begăi în Cartierul Fabric, astfel încât să fie reactivată întreaga zonă. Vernisajul va fi urmat de o discuție legată de proiectele de infrastructură culturală.

Profesorii coordonatori ai expoziției sunt prof. dr. arh. Vlad Gaivoronschi, sl. dr. arh. Bogdan Demetrescu, sl. dr. arh. Gabriela Pașcu, as. drd. arh. Schwalie Alfred, as. drd. arh. Dan Idiceanu, drd. arh. Sorin Ciurariu, drd. arh. Ovidiu Micșa, arh. Daniel Tellman, ing. Cornel Farcaș. Studenții care au realizat proiecte sunt Andreea Getta Andreşoiu, Daniel Antoci, Mihai Alexandru Ardelean, Smaranda Axinescu, Alexandru Călin Barna, Ionuţ Bengescu, Raluca Alexandra Botiș, Alexandra Bianca Boudi, Liana Cristina Brindescu, Manuel Brudiu, Emanuel Bujdei, Bianca Budurean, Mădălina Burcea, Adriana Denisa Bușagă, Cosmin Dionisie Cazacu, Cătălin Coroiu, Alexandru Vlad Danu, Diana Dindelegan, Alina Amira El Hassaina, Fineas Daniel Gavrilă, Anca Giuchi, Paul Gribincea, Ioana Haiaș, Camelia Mirela Hîrjea, Maria Ilenia, Ioan Cristian Jebelean, Adina Jerișteanu, Adriana Elena Jianu, Kovacs Alexandru Adrian, Anastasia Legan, Amanda Daniela Lucan, Daiana Maciulschi, Anca Maria Livezan, Nicoleta Marian, Adela Maria Marius, Alexandra Matei, Flavius Mihăilă, Monica Mihaela Mladin, Robert Mihuț, Nikoleta Muncan, Paul Munteanu, Dori Ana Muru, Ruxandra Negruţ, Andreea Ramona Nistor, Petre Oneț, Osman Claudiu Dinu, Răzvan Gabriel Petcu, Ioan Adrian Piţ, Simina Maria Popa, Iulia Alexandra Popa, Romina Popescu, Mircea Puţan, Sergiu Timuț, Traian Sime, Simona Stanciu, Andreea Stoia, Cristiana Seimeanu, Laurenţiu Stănilă, Flavius Toader, Matei Ungureanu, Rafael Vasilcin, Raoul Vintilă, Cristian Zorlenţan.