A fost răpit un copil. Test pentru forțele de ordine: cât de repede se pot mobiliza să-l caute

Cât de repede se pot mobiliza forțele de ordine și voluntarii, în cazul unei alerte de răpire a unui copil? Asta a vrut să testeze, la acest sfârșit de săptămână, un exercițiu la care au participat polițiști din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, ai inspectoratelor judeţene de poliție Timiş, Arad, reprezentanți ai Inspectoratului General pentru Aviație al M.A.I., procurori ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş, efective ale ISU ,,Banat” și ale Grupării Mobile de Jandarmi Timişoara, parteneri şi voluntari.

Scenariul a inclus răpirea unui copil de 11 ani, dintr-o tabără. Au fost mobilizați polițiști, autospeciale de poliție și un elicopter, activitatea de căutare fiind coordonată de conducerea inspectoratului județean de politie și a unui procuror criminalist, aflați la fața locului. Jandarmii și pompierii au sprijinit activitatea cu ajutorul mai multor autospeciale, a unei bărci și a unei autoșenilate. Acestora li s-au alăturat voluntari din cadrul primăriilor locale. O ambulanță s-a aflat la fața locului pentru acordarea primului ajutor. Jandarmii și specialiștii ISU Timiș au prezentat moduri de căutare și comunicare în condiții dificile, din cauza formelor de relief, vegetație și distanță, fiind testate diferite mijloace de căutare: paramotoare, autoturisme, off road etc. Comunicațiile în sistem integrat au fost asigurate de punctul de comandă mobil din cadrul Centrului Operațional. Polițiștii criminaliști au adus autolaboratorul de teren, iar voluntarii Salvo au fost pregătiți pentru acordarea primului ajutor.

Disparițiile de minori îmbracă forme diferite: părăsirea voluntară a locuinței, accidentarea sau rătăcirea, agresiune sau autoagresiune, luarea minorului de către unul dintre părinţi, fără înştiinţarea celuilalt. Cele mai frecvente, peste 90%, sunt plecările de acasă ale minorilor. Cele mai multe raportări de dispariţii de minori sunt la orașe și vizează vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, adică perioada adolescenţei. Cele mai multe cazuri de dispariții vizează fete.

Copiii pleacă de acasă din diverse motive:

• dorinţa minorului de a fi o perioadă pe cont propriu, ieşit de sub controlul părinților sau de a scăpa de regulile impuse în centrele de ocrotire;
• minorele pleacă pentru a se stabili într-o relaţie de concubinaj sau căsătorie, în cazul plecărilor din familie, sau de copii care încearcă să ajungă la părinţi, rude sau prieteni, în cazul plecărilor din centrele de ocrotire.

Proiectul CALLERT privind crearea în România a unui mecanism naţional de alertare a populaţiei, în cazul răpirii unui copil sau al dispariţiei în împrejurări în care viaţa ori sănătatea îi sunt puse în pericol este co-finanţat de Comisia Europeană şi a fost finalizat în cursul lunii mai 2011. Proiectul este realizat de Inspectoratul General al Poliţiei Române, în parteneriat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Centrul Român pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi Sexual. Mesajul de alertă conţine următoarele informaţii

• ziua, ora şi locul unde s-a produs răpirea sau dispariţia

• prenumele copilului şi o poză cât mai recentă a acestuia

• obiectele de îmbrăcăminte, semnalmentele şi semnele particulare vizibile

[ngg_images source=”galleries” container_ids=”3889″ display_type=”photocrati-nextgen_basic_thumbnails” override_thumbnail_settings=”0″ thumbnail_width=”150″ thumbnail_height=”90″ thumbnail_crop=”1″ images_per_page=”20″ number_of_columns=”0″ ajax_pagination=”0″ show_all_in_lightbox=”0″ use_imagebrowser_effect=”0″ show_slideshow_link=”1″ slideshow_link_text=”[Show slideshow]” order_by=”sortorder” order_direction=”ASC” returns=”included” maximum_entity_count=”500″]