În căutarea românilor nomazi din Kârgâzstan. Expediție în premieră națională, de la Muzeul Național al Banatului

O echipă româno-germană, formată din arheologi și geografi, pleacă, de la Timișoara spre… capătul lumii. De fapt, până în Kârgâzstan, în Asia. E prima expediție științifică internațională pusă la cale de Muzeul Național al Banatului. Va dura două luni, nu e lipsită de pericole și își propune să găsească acolo… români.

Nemții Gesine Radfelder și Ruben Wehrein și românii Andrei Bălărie și Cristian Ardelean au plecat vineri, 13 iulie, în aventura vieții lor. Cei patru fac parte dintr-o expediție științifică organizată de Muzeul Național al Banatului. Ei vor pleca, cu două mașini, pe traseul România – Ucraina – Rusia – Kazahstan – Kârgâzstan. Punctul terminus este îndepărtatul platou Suusamyr. „Vrem să vedem ce putem să clădim și dacă vom avea mijloacele necesare pentru a face cercetarea pe care intenționam s-o facem și a găsi răspunsurile pe care le căutăm. Și anume, dacă la nivelul anului 2000 înainte de Hristos a existat această legătură între Asia și spațiul mediteranean (…) Ruta cunoscută ca «Drumul mătăsii» traversează lanțuri muntoase de peste 5.000 de metri înălțime, ceea ce ar fi reprezentat o problema reală, iar vremea nu ar fi permis oricând traversarea munților”, explică arheologul Andrei Bălărie.

Expediția româno-germană caută și altceva: comunități de români în îndepărtata Asie! Ei se așteaptă să aibă parte de surprize. „Am aflat că există comunități de români (…) Ne-am gândit să le punem pe harta noastră și să mergem să vorbim cu ei. Din câte am înțeles, în Kazahstan ar fi câteva zeci de mii de români. Mulți nu mai vorbesc limba română. Vrem să ne documentăm mai mult”, mai spune tânărul. „Au săpat împreună cu ei (arheologii români și cei nemți – n.r.) la Cornești, ani de zile. Au dorit să facă această expediție arheologică pentru că au văzut că se înțeleg foarte bine, au văzut că au cu cine să discute. Un obiectiv important va fi o școală arheologică românească acolo, pentru că sunt numai 10 arheologici acreditați în Kârgâzstan, ceea ce lasă loc liber. Au discutat, au schimbat mailuri, îi așteaptă pentru a pregăti studenți în arta arheologiei”, explică, la rândul lui, Claudiu Ilaș, directorul de la Muzeul Național al Banatului.

Va fi o adevărată aventură. Numai drumul durează două săptămâni la dus și două la întors. De dormit, vor dormi în mașini, pentru că legile din zonă nu permit amplasarea corturilor așa cum știm noi. Mașinile au fost de altfel modificate încât să servească și drept… casă. Nu va fi deloc simplu, pentru că e o lume puțin cunoscută de europeni. „Un mare atu este că Gesine a mai fost acolo și este femeie. Cu femeile se poartă frumos, nu le pun prea multe întrebări. În schimb, băieții o să aibă ceva probleme. Se vor face puncte de control din 100 în 100 de kilometri și depinde de acel polițist dacă treci sau nu. Expediția este periculoasă, și nu numai din cauza distanței, ci și a țărilor prin care trebuie să treacă. Mașinile sunt destul de vechi ca să nu rămână fără ele. Ei s-au asigurat, sunt asigurate și echipamentele, sper să nu fie vreo problemă. Sperăm să se întoarcă în două luni”, mai spune Claudiu Ilaș.

Expediția costă 90.000 de lei, bani proveniți integral de la Consiliul Județean Timiș. Se pleacă cu două mașini, un Nissan Terrano și un Isuzu Trooper, acesta din urmă donație din partea unui sponsor. Mașinile nu au prea multă electronică pe ele, astfel încât eventualele reparații să nu necesite aparate sofisticate. Temerarii au luat cu ei și mai multe cauciuri de rezervă. La revenirea acasă, cele două echipe au ales rute diferite: nemții se vor întoarce acasă prin prin Republica Bashkiria, în timp ce românii vor veni prin Georgia, Turcia si Bulgaria.