Cârmaciul Nicolae și poliția locală politică

Aș vrea să vorbesc despre o mare porcărie ca fenomen, nu despre persoanele cărora li se atribuie aceste fapte. Există o plângere exprimată verbal din partea unei angajate a Primăriei Timișoara cum că un foarte apropiat sfătuitor al edilului șef a amenințat-o cu nu știu ce-o să-i facă duduii pentru că a dat like unor articole de presă scrise de un critic al primarului în publicația pressalert.ro. Evident că acuzatul, sfătuitorul liberal, omul de securitate al lui Nicolae Robu, specialist în de toate, nu va recunoaște că a amenințat-o pe doamna funcționar. Prin urmare, am să mă refer la apucături, nu direct la persoanele ce apar în această poveste. Și nu neapărat la țucălarii din istorioară, căci fac și ei ce știu mai bine, să perieze șeful, ci m-aș opri la însuși șeful, care și el va spune că nu știe nimic și că așa ceva e nepermis într-o societate liberă, aproape liberală. Nepermis, dar uite că se mai întâmplă.

Nici măcar nu știu dacă respectiva angajată e pricepută sau nu, dacă e harnică sau lucrează în media de timp a bugetarului, dacă a citit ziarul și autorul nepotrivit la locul nepotrivit, adică la serviciu în loc să o facă acasă. Nu mă interesează, nu dumneaei este eroina în această chestiune, ci sistemul, metehnele lui. Pe vremea lui Ceaușescu te puteai trezi cu astfel de amenințări dacă te pâra cineva că asculți radio Europa Liberă. Și în acele emisiuni difuzate de la Munchen, ziariștii erau incomozi șefului. Șeful atunci era Nicolae Ceaușescu, acum este Nicolae Robu, la altă scară, firește. Atunci nu era cu like-uri. Doar cineva raporta că te-a auzit cum tu ascultai. Acum e vorba de un click într-un pătrățel prin care îți exprimi aprecierea pentru cineva sau ceva, dar suntem în altă vreme, spunem că avem democrație și avem pretenția ca banul public să nu fie plătit unora care fac poliție politică în timpul serviciului.

Cine e de vină? Evident că beneficiarul. Dacă eu aș fi primar de mare municipiu, Nicolae Robu să mă numesc și să fiu mare liberal, păi l-aș concedia imediat pe ăla de se ocupă cu așa ceva. Bineînțeles, după ce mi s-ar confirma măgăria în urma unor verificări. Dar nu, probabil că așa ceva nu se va întâmpla. Nicolae Robu are multă încredere în acel sfatuitor al său și nu va da crezare acestor povești. Căci nici nu vreau să gândesc că primarul Timișoarei anului 2019 știe și se bucură că are în preajmă oameni care se ocupă cu treburi de ofițer la Securitate.

În urmă cu câțiva ani, un alt lider politic mi-a povestit ceva asemănător. N-am să dau nume, fiind vorba de o discuție privată. Se făcea că acel lider era enervat de comentariile din subsolul materialelor publicate în ziare online, semnate cu un pseudonim despre care se bănuia că ar ascunde indentitatea unui angajat al instituției din care venea și liderul politic respectiv. S-au făcut verificări, trace-route la greu și s-a confirmat bănuiala. Cu așa ceva se ocupă unii oameni politici în zilele noastre. De ce nu ar beneficia și Nicolae Robu de astfel de „servicii”, nu-l credeți în stare?