Reprezentanţii HoReCa din Timişoara se plâng de nivelul taxelor locale. Ei cer o reducere a acestora

Primăria Timişoara nu şi-a propus să mărească taxele locale în următorul exerciţiu financiar,  dar „stabilitatea” vine după o majorare aplicată în anul precedent. Primarul Nicolae Robu spune că majorarea nu a fost una care să afecteze prea mult populaţia, dar şi afacerile locale. Dar, cu ocazia dezbaterii organizate, joi, la sediul primăriei, edilul-şef a aflat că respectiva majorare a afectat decisiv un anumit tip de afacere, una care, de fapt, ar trebui să susţină economia locală, dar şi oraşul în ansamblu, mai ales dacă ne gândim la perspectiva anului 2021, atunci când Timişoara va deveni Capitală Culturală Europeană. Vorbim despre industria ospitalităţii, a hotelurilor şi a pensiunilor, dar şi a cafenelelor sau restaurantelor.

Reprezentanţii acesteia au venit la dezbaterea publică organizată de primărie pe tema taxelor locale care vor fi aplicate în următorul an, special pentru a cere taxe mai mici pe proprietate, dar şi o scădere a taxei hoteliere, aplicate din nou în oraş, după mulţi ani în care fusese eliminată. Din păcate, veştile pentru cei din HoReCa nu sunt deloc bune…

Fiecare participant are argumentele sale. În ceea ce îl priveşte, Nicolae Robu spune că a fost nevoit să crească atunci taxele, pentru a acoperi ceea ce guvernul i-a pus în cârcă.

„Am tot scăzut taxele de când sunt eu primar, dar anul trecut am fost nevoit să fac acele majorări. Asta pentru că la autoritățile locale s-au mutat toate cheltuielile pentru persoanele cu dizabilități. Înainte, primăria contribuia cu 10%, iar restul venea de la bugetul național. S-a ajuns să ni se transfere integral aceste cheltuieli. Dacă n-am fi luat acele măsuri, eu vă garantez, noi am fi intrat categoric în incapacitate de plată. Așa, acele majorări s-au dovedit a fi o măsură înțeleapă. Am reușit să facem o mulțime de lucruri în oraș. În anul 2020 nu mai facem nicio majorare. Este vorba doar de o taxă care se aplică pentru oficierea căsătoriilor în altă locație decât la Casa Căsătoriilor. De asemenea, este o creștere a taxei de salubrizare. Nu o creștem că așa vrem noi, ci pentru că s-a redefinit sistemul de salubrizare și asta s-a impus. În rest, nu mai avem”, spune Robu.

El spune că a tras cu dinţii, efectiv, de menţinerea nivelului actual al taxelor, dar şi că legislaţia nu îi permite să aplice procente diferite, în funcţie de plătitori, deci şi cei din Ospitalitate.

„Nu am vrut să mai umblăm la taxe și impozite locale pentru că noi înțelegem că fiscalitatea trebuie să aibă stabilitate, încât cetățenii, instituțiile, să poată opera și cu ideea de predictibilitate. Doar constrânși am făcut anul trecut acele majorări, acum putem funcționa pe același sistem pe care l-am avut, și în 2020”, a a mai declarat Nicolae Robu.

Taxe prea mari pentru nivelul de business şi preţurile actuale

După cum spuneam, problema ridicată la dezbatere a aparţinut celor din domeniul hotelier şi al restaurantelor. Reprezentanţii acesteia spun că sunt efectiv sufocaţi de nivelul taxelor, că înţeleg necesitatea obţinerii mai multor bani la buget, dar că aceasta ar trebui să se facă la un nivel suportabil.

Corina Macri, reprezentanta Asociației Horetim, apreciază că firmele din industria ospitalității plătesc prea mult pentru taxa specială pentru promovarea turistică, instituită din acest an, care este de 2%, dar mai ales cea pe clădiri.

„Venim să vă cerem ajutorul și sprijinul. Ați spus că riscați să intrați în incapacitate de plată, și noi din industria ospitalității suntem într-o situație dificilă. Acum doi ani nu am avut toate aceste taxe. Pentru noi, 2% taxe hoteliere înseamnă foarte mult. Majoritatea clienților noștri sunt din zona de business, nu putem negocia și modifica contractele, iar această taxă a căzut în sarcina noastră. Noi suntem interesați să aducem turiști în Timișoara. Suntem de acord să începem cu această taxă, dar 2% este foarte mult pentru noi. Ne este foarte greu. Noi spunem să fie o taxă rezonabilă. Eu reprezint 22 de angajatori din acest domeniu al ospitalității, care-și plătesc impozitele la zi, sunt contribuabili pentru comunitatea timișoreană. Și impozitul pe clădiri ne afectează foarte mult, pentru că s-a dublat. Noi nu mai putem investi, nu ne mai putem pregăti pentru anul 2021, când Timișoara va deține titlul de Capitală Culturală Europeană. Trăim pentru a acoperi cheltuielile de funcționare. Suntem de acord să se majoreze, dar nu să se dubleze. Noi suntem o interfață în condițiile pregătirilor pentru Timișoara 2021. Dacă nu ne dezvoltăm și facem doar servicii de cantină, nu vom fi ce va trebui în anul 2021”, conform lui Corina Macri.

Nu mai sunt bani de investiţii

Opiniile ei au fost susţinute de alţi doi reprezentanţi ai acestui sector, care spun că au un grad de ocupare excelent, vorbim de un procentaj de 80% dintre camere permanent ocupate, dar aceasta, în loc să aducă venituri consistente proprietarului, asigură doar supravieţuirea la limită a afacerii. O altă deţinătoare a unei pensiuni, cu lacrimi în ochi, a spus că ea nu mai găseşte nicio soluţie, că nu mai poate investi în modernizarea spaţiilor, pentru că taxele şi creditele contractate efectiv o sufocă.

De cealaltă parte, Nicolae Robu şi-a apărat punctul de vedere şi i-a răspuns reprezentantei Horetim că taxa specială pentru promovarea turistică a fost introdusă cu scopul de a ajuta orașul.

„Plusul de venituri obținute din această taxă, evident că se folosește tot pentru promovarea turismului în oraș, direct sau indirect. Orașul devine mai atractiv dacă avem fonduri să-l modernizăm, să suținem o agendă culturală bogată. Vă promit că vom analiza bugetul per ansamblu și vom decide în consecință. La impozitul pe clădiri lucrurile rămân așa cum au fost stabilite, ar fi o perturbare foarte mare să le reducem”, a mai subliniat Nicolae Robu.