Studenţii Universităţii de Vest Timişoara s-au adaptat rapid învăţământului din mediul online

Studenţii Universităţii de Vest Timişoara ţin cont de opiniile exprimate de profesori, inclusiv în cadrul cursurilor online, dar se consultă inclusiv cu colegii în ceea ce priveşte temele primite, arată un sondaj derulat de Universitatea de Vest din Timișoara, prin Departamentul de Sociologie al Facultății de Sociologie și Psihologie.

Acesta a inițiat un prim studiu despre modul în care activitățile didactice se desfășoară în regim online. Studiul a fost realizat în perioada 3-13 aprilie 2020, la aproximativ 3 săptămâni de la transferul total al activităților didactice pe platforme online. Au răspuns chestionarului un număr de 1417 studenți de la toate cele 11 facultăți din UVT, reprezentând aproape 10% din numărul total de studenți ai universității.

În ceea ce privește implicarea studenților în activitățile didactice, rezultatele arată că studenții țin cont, într-o mare măsură, de feedbackul primit din partea cadrului didactic. Gestionarea preponderent individuală a sarcinilor academice, fără a beneficia de avantajele unui contact direct, face ca nevoia studenților de a primi feedback la rezultatele activităților academice să fie mai mare.

În același registru interpretativ se află și alte două rezultate ale studiului. Studenții declară într-o măsură relativ ridicată că se consultă cu colegii în privința realizării temelor primite, dar și că apelează într-o mai mică măsură cadrul didactic pentru consultații, față de perioada cursurilor convenționale.

Unul din riscurile transferului activităților educaționale din sălile de curs în mediul online este mutarea accentului de pe student pe cadrul didactic și reconfigurarea relației dintre cei doi actori educaționali. În acest registru, un alt aspect surprins în chestionar a fost și a raportării la cadrul didactic ca la o resursă în învățarea online. S-a remarcat o preferință categorică a studenților în a primi sugestii clare din partea cadrelor didactice privind rezolvarea sarcinilor. În cadrul învățării “aspațiale”, întrebările nu pot fi întotdeauna adresate direct cadrului didactic și, din acest motiv, sprijinul în definirea sarcinilor este puternic apreciat de către studenți.

Conform datelor studiului, temele și sarcinile asociate cursurilor și seminarelor sunt mai multe. Acest fapt este posibil să fie pus în legătură cu tendința profesorului de a monitoriza îndeaproape evoluția studentului, dar și de a-l pregăti mai bine pentru evaluare, printr-o învățare continuă.

Important, utilizarea de resurse digitale în învățare este percepută pozitiv, mai ales că instrumentele media nu sunt străine generației actuale de studenți.

Transferul activităților educaționale în mediul online afectează în mod mai degrabă negativ doar activitățile de seminar și de laborator care presupun un grad mai ridicat de interacțiune între cadrul didactic și student, interacțiune diminuată de transferul total către virtualizarea activităților.

„Deși pare facilă și rapidă, trecerea totală a activităților didactice în mediul online, produsă practic de pe o zi pe alta, de la mijlocul lunii martie, nu este totuși atât de simplă. Studenții au început să remarce că este posibil să depună mai mult efort și un timp mai îndelungat pentru a participa la cursuri și aplicații prin instrumentele digitale online, chiar dacă se află în izolare, acasă. Cred că în schimbările acestei perioade dascălii, mai ales, sunt cei care se adaptează și își reformulează obișnuințele, situându-se mai aproape de studenți, prin mediile digitale ale viitorului, chiar dacă mai departe ca distanță fizică, ceea ce contribuie la o evoluție categorică a educației universitare”, subliniază rectorul UVT, Marilen Pirtea.

Cele mai importante dezavantaje percepute ale transferul activităților educaționale în mediul online sunt legate de timpul îndelungat petrecut în fața calculatorului pentru participarea la activități didactice și pentru rezolvarea sarcinilor primite, de volumul perceput prea mare al temelor și sarcinilor. În zona percepută ca fiind “neproblematică” se pot enumera: ușurința utilizării instrumentelor și platformelor digitale, dar și accesibilitatea resurselor didactice și de învățare puse la dispoziție de către cadrele didactice.