20 decembrie 1989. Timişoara, primul oraş liber de comunism. Vor suna din nou sirenele/FOTO

Ziua de 20 decembrie va rămâne pentru totdeauna în istorie drept ziua în care Timișoara s-a declarat primul oraș liber de comunism din România. În acea zi, peste 100.000 de timișoreni au rupt toate lanţurile şi au sărbătorit împreună victoria împotriva lui Ceauşescu şi a clicii sale. Dar lucrurile puteau să aibă o și o întorsătură tragică, dacă a doua zi nu se ridicau și alte orașe și în special Bucureștiul. La ora 12.00, vor suna din nou sirenele în Timişoara.

Pe 20 decembrie, trecuseră deja trei zile de la carnagiul din 17 decembrie și mulți timișoreni nu știau ce s-a întâmplat cu morții, răniții și cei arestați. Rolul decisiv al acestei zile l-a avut muncitorimea timișoreană. Aproape în toate fabricile s-a declarat grevă generală. Sirenele sunau în tot orașul. După ora 10.00 coloane imense de muncitori de pe platforma Buziașului, apoi UMT s-au îndreptat spre Piața Operei. Se striga „Jos Ceauşescu!”; „Libertate”; „Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!”. La ora 13.00 piața era neîncăpătoare, iar o jumătate de oră mai târziu Lorin Fortuna însoţit de mai mulţi revoluţionari au intrat în clădirea Operei. După ora 14.00 încep discursurile din celebrul balcon. Tot în jurul orei 14.00, în fața acestei nemaivăzute revărsări de lume, unitățile militare sunt retrase în cazărmi. Acest lucru nu însemna sub nicio formă o fraternizare cu manifestanții, din contră. La ordinele familiei Ceaușescu, comandanții militari pregăteau Operațiunea “Tunetul și Fulgerul” prin care se urmărea anihilarea totală a revoltei.

 Câteva mii de protestatari s-au dus şi la Comitetul Județean de partid (Palatul Administrativ de azi). Delegați ai mulțimii se întâlnesc cu prim-ministrul Constantin Dăscălescu, şi Emil Bobu. Li se înmânează primele doleanțe ale timișorenilor: anchetarea şi condamnarea tuturor celor răspunzători pentru represiunea armată din zilele precedente; eliberarea deţinuţilor politici; înapoierea morţilor pentru a fi îngropaţi creştineşte; organizarea alegerilor libere; libertatea absolută a presei, Radioului şi Televiziunii. Mai mult, se cere și demisia lui Ceaușescu. Evident, aceste cereri nu sunt acceptate. Totuși, autoritățile au dat și un semnal de bunăvoință, fiind eliberați mulți dintre revoluționarii arestați în zilele anterioare, în special pe 16 decembrie. Lideri ai revoluționarilor ies pe balconul Județenei de partid și vorbesc manifestanților. Se strigă “Jos Ceaușescu!”.

La Operă, grupul care a intrat în clădire pune bazele Frontului Democratic Român, care declară, în ovațiile mulțimii, Timișoara ca primul oraș liber din România. Spre seară apar și primele disensiuni între autoproclamații lideri ai Revoluției, Lorin Fortuna și Claudiu Iordache fiind bănuiți că ar avea protecția unor securiști. În seara zile de 20 decembrie este creionată și o proclamație a Frontului Democratic Român. Cei din conducerea FDR condiționează orice negociere cu autoritățile de la București, de demisia lui Ceaușecu. În proclamație sunt prinse mai multe puncte: organizarea de alegeri libere; libertatea cuvântului, presei, radioului și televiziunii; deschiderea imediată a granițelor de stat; integrarea României în rândul statelor care garantează și respectă drepturile fundamentale ale omului; eliberarea neîntârziată a tuturor deținuților și dizidenților politici din România; dreptul de a manifesta liber etc. Spre seară, revolta se extinde în alte orașe din Timiș: Lugoj, Sânnicolau Mare, Buziaș, Jimbolia, Deta, Nădrag. Noaptea ajung în Gara de Nord muncitori din mai multe oraşe din Oltenia înarmați cu bâte, trimiși la Timișoara pentru a o salva de străini. Sunt întâmpinați cu mâncare, iar mulți dintre ei vor rămâne să participe activ la evenimentele care au urmat.

Ceauşescu şi “agenturili”

În timp ce Timișoara fremăta, la ora 15.00 Nicolae Ceaușescu se întorcea din Iran și organizează o teleconferință în care vorbește de implicarea SUA, URSS și Ungariei în evenimentele de la Timișoara. La ora 19.00, într-o celebră cuvântare difuzată la radio și televiziune, Ceauşescu condamnă manifestaţiile de la Timişoara şi ordonă măsuri drastice de represiune. “Elemente huliganice au provocat distrugeri de tip fascist în scopul destabilizării ţării, dezmembrării teritoriale, lichidării revoluţiei socialiste şi întoarcerii sub dominaţie străină”, proclamă Ceaușescu. Totodată, el dă vina pe “agenturili străine de spionaj şi pe românii din interior care îşi vând ţara pentru un pumn de dolari sau pentru alte valute”.

A doua zi, urmau să iasă în stradă românii din mai multe oraşe, Bucureşti, Cluj, Sibiu, Braşov, pentru ca pe 22 decembrie Ceauşescu să fugă. Nu a fost însă un sfârşit, ci un început pentru eşaloanele doi şi trei ale Partidului Comunist şi ale Securităţii care au confiscat şi deturnat revoluţia de la Timişoara.

Acţiuni dedicate zilei de 20 decembrie

Astăzi, în Timişoara sunt orgaanizate mai multe manifestări, în memoria zilei de 20 decembrie 1989:

12.00. Declanșarea sirenei pentru a marca dobândirea de către Timișoara a statutului de oraș liber de comunism

15.00 Deschiderea expoziției “31 de ani de la Revoluția Română” Bastion Theresia, corp D .

17.00 Lansarea blogului “Revoluția de la Timișoara – după 30 ani” și a cărților editate ”Timișoara – 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989”, ediția II-a revăzută și adăugită, coordonatori: Marcel Tolcea și Bercia Valer “Introducerea în manualele de istorie a unui capitol care să trateze Revoluția Română în complexitatea ei”, Societatea Timișoara, coordonator: Bercia Valer și Regea Cătălin Bastion Theresia, corp D (fără accesul publicului)