Paradoxal, şcoala online a crescut motivaţia dascălilor. Probleme însă la tehnica de calcul

Peste 10.000 de profesori din învățământul preuniversitar au participat la un studiu realizat în perioada martie 2020 – februarie 2021 privind desfășurarea activităților cu elevii în perioada de suspendare a activității față-în-față. Cercetarea a fost realizată de specialiști ai universităților componente ale Consorțiului Universitaria, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj- Napoca, Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia de Studii Economice din București.

Concluziile arată că în perioada școlii online, motivația pentru cariera didactică a scăzut pentru 10% dintre profesori, în timp ce 30% se declară mai dedicați profesiei în urma acestei experiențe. Nivelul crescut de stres psihic, social, tehnic este raportat ca fiind un inconvenient major.

„Este momentul să fundamentăm și în România deciziile educaționale pe cercetări reale și serioase, nu doar pe opinii personale mai mult sau mai puțin avizate. Sunt multe rezultate demne de menționat în cadrul acestui studiu. Aș vrea să subliniez câteva dintre acestea, foarte interesante. În primul rând, poate contrar așteptărilor, avem o creștere de 30% a motivației pentru cariera didactică, cu un procent chiar mai mare în zona rurală. Practic unul din trei profesori din mediul rural susțin că acest an a contribuit la creșterea propriei motivații pentru cariera didactică. Totodată, se pare că, deși cadrele didactice din mediul rural resimt mai mari dificultăți tehnice (ex.: de acces la internet și accesare de platforme) în comparație cu cele din mediul urban, în acest an dificultățile percepute au scăzut în intensitate semnificativ. Studiul arată clar că, iată, după un an de școală online, cadrele didactice din învățământul preuniversitar, cu accent pe zona rurală, și-au îmbunătăți competențele tehnice necesare pentru utilizarea tehnologiei în actul educațional”, spune Marilen Pirtea, rectorul UVT.

Pe de altă parte, din păcate, cu toate eforturile depuse de Ministerul Educației Naționale în acest sens, studiul nu aduce vești bune și în ceea ce privește accesul la un computer performant. Atât în mediul rural, cât și în cel urban, acest neajuns se păstrează la același nivel ca acum un an. Ceea ce însă poate fi chiar mai important decât toate celelalte este faptul că la nivelul întregului eșantionul al studiului s-a evidențiat o creștere semnificativă a nevoii de pregătire pedagogică specifică pentru proiectarea și implementarea de acțiuni educaționale digitale.

UVT a inițiat, în acest sens, încă din vara anului trecut, un program de studii postuniversitare dedicat colegilor din învățământul preuniversitar, care s-a remarcat printr-un succes aparte în rândul cadrelor didactice, o experiență care confirmă rezultatele acestei cercetări.

Colectivul care a asigurat realizarea acestei cercetări este format din cadre didactice universitare și cercetători cu preocupări constante pentru inovare în educație prin utilizarea resurselor și instrumentelor digitale, de la Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea din București, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Proiectul CRED, Proiectul ROSE, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație. Pentru cercetare, au fost luate în calcul 10.246 de chestionare completate online de cadre didactice din învățământul preuniversitar în perioada 4-20 februarie 2021. Unele date au fost corelate cu rezultatele etapei I (martie 2020), cu 6.436 de respondenți din învățământul preuniversitar. Investigația relevă măsurile de sprijin necesare și poate constitui baza pentru decizii la nivel local și din partea Ministerului Educației.