A treia cale din PNL (Bolojan?), singura soluţie pentru salvarea coaliţiei. Şi chiar a României

Partidele din actuala coaliţie de guvernare se prăbuşeşc la capitolul încredere în rândul populaţiei. Şi nu o spun sondajele lui Pieleanu sau Palada, ci unul dat publicităţii de către revista europeană Politico. Astfel, PNL ar fi scăzut la 18% de la 25,2%, cât a avut la alegerile din decembrie anul trecut, iar USR PLUS a ajuns la 12% , de la 15,4%. Şi trebuie spus că este o cutumă ca, cel puţin în primul an de guvernare, partidul sau partidele aflate la putere să crească în sondaje, bucurându-se de un fel de „cec în alb” dat de populaţie. Pentru prima dată în istoria post-decembristă, acest lucru nu se întâmplă.

Şi există destule explicaţii pentru această prăbuşire. În primul rând, din momentul în care a început campania internă în PNL, guvernarea a trecut în plan secund, chiar terţ, totul fiind acum o imensă bălteală. Ce mai merge e din cauza inerţiei şi a împrumuturilor contractate fără nicio măsură. Doar premierul Florin Cîţu, se pare un cititor fervent al raportărilor cincinale de acum câteva decenii, mai colorează atmosfera cu prezentări festiviste ale lucrurilor, enervându-i şi mai mult pe români. Fiindcă să spui că e roz ceea ce şi orbii văd că e negru, nu înseamnă doar tupeu, ci şi un ridicol fără seamă. (La capitolul ridicol, chiar pare să o fi depăşit pe Dăncilă.) În privinţa reformelor s-a ales doar praful. Reforma în administraţia publică a însemnat noi angajări, în justiţie fac legea foştii aliaţi ai lui Liviu Dragnea din UDMR. Cât despre pensiile speciale, se pare că Rareş Bogdan nu le-a dat guvernanţilor magica soluţie a desfiinţării lor în 30 de zile. Ca atare prăbuşirea PNL nu e surprinzătoare, dar voi reveni la acest partid.

Aflat la remorca PNL, USR PLUS nu a reuşit până acum să-şi impună programul promis de reforme, fie din cauza liberalilor, fie a UDMR pe zona justiţie, fie a propriei neputinţe. De unde şi scăderea în sondaje. Deşi unii lideri USR PLUS privesc cu satisfacţie războiul fratricid al partenerilor de coaliţie, autocanibalizarea PNL nu le va aduce multe avantaje. Cel puţin atât timp cât vor sta la guvernare, eşecul previzibil al acesteia va zdruncina serios şi formaţiunea lui Barna şi Cioloş. Oricum USR PLUS se află într-o situaţie extrem de ingrată, orice variantă fiind necâştigătoare. Mă refer la rămânerea sau ieşirea de la guvernare. Ar fi însă şi o treia cale, la care o să ajung mai jos.

Revenind la PNL, în ziua în care apărea sondajul Politico, Ludovic Orban producea cel mai dur atac la adresa lui Florin Cîţu, unul care a dinamitat toate punţile care mai existau între cele două tabere aflate în război. Şi nu că Orban nu ar avea dreptate, dar totuşi e vorba de premierul PNL.

În privinţa lui Cîţu, cât ar fi situaţia de grea, el nu poate renunţa la comportamentul absolut neserios, de adolescent teribilist, combinat cu unul suicidal. Dacă vreţi, al unuia care se urcă mangă de beat la volan şi rulează cu peste 150 de km pe oră prin oraş. O fi aşa setat, sau cine ştie! La Cîţu faptul că a fost încătuşat în urmă cu două decenii este cea mai mică problemă. Că a minţit şi continuă să fie arogant în acest scandal, e iar o chestiune de deviaţie comportamentală. Chiar linşajul media la care este supus acum ascunde probleme de fond la Cîţu.

Iar cea mai mare ar fi absenţa totală a simţului realităţii. Omul pare venit de pe altă lume, joacă în alt film, aduce pe alocuri a candidat manciurian. Să spui că e bine în România fiindcă 1% dintre români au venituri lunare mai mari de 3.000 de euro vine în întâmpinarea celor care semnalează prăpastia uriaşă dintre o pătură infimă de avuţi şi una foarte mare de pauperizaţi, pe modelul ţărilor bananiere sau a statelor din America Latină.

Să spui că nu vom avea probleme cu valul 4, fiindcă avem vaccinuri, arată că omul nu înţelege unde e eşecul campaniei de vaccinare, pe care şi-a asumat-o. Să spui că nu mănânci pâîne când eşti întrebat cât costă o franzelă, denotă orice, numai om politic normal nu. Şi astea sunt numai ultimele „bijuterii” ale lui Cîţu. Chiar şi acum, el forţează nota cu numirea fostului PSD-ist şi actualului abonat la bani publici, Dan Vâlceanu, în funcţia de ministru de Finanţe. De ce? Fiindcă e prietenul lui şi poate! Prin tot acest comportament deviant, Cîţu nu face altceva decât să scufunde PNL-ul, guvernarea şi întreaga ţară, pe principiul „După mine, potopul!”.

De partea cealaltă, nici Ludovic Orban nu mai pare varianta dezirabilă de preşedinte al PNL. În primul rând, el nu mai are autoritate în partid. Chiar şi atacurile extrem de dure la adresa lui Cîţu sunt descalificante, în condiţiile în care recunoaşte că el l-a „inventat” pe actualul premier. PNL nu mai are de ales între două rele, PNL are de ales între două catastrofe. De aceea, singura salvare ar fi o a treia cale. Cea mai bună variantă, evident, Ilie Bolojan, un om serios, calificat profesional şi chiar cu priză la oameni. Sigur, Bolojan nu este deloc agreat de „şmenarii” din partid, care mai au de dat tunuri, dar şi aceştia trebuie să se gândească că e vorba de supravieţuire. PNL probabil nu va avea soarta PNŢCD, aşa cum propovăduiesc unii, fiindcă are încă o bună organizare în teritoriu. Dar poate ajunge irelevant pe scena politică. Iar acum are de ales între boala lungă prin Florin Cîţu (Orban nu mai are şanse la preşedinţia partidului) sau o resetare completă printr-un alt lider. O resetare care să cuprindă şi guvernul şi să salveze ce se mai poate din actuala coaliţie, chiar şi din România, revenirea PSD la putere în aceste momente nefiind o soluţie. Şi asta până nu e prea târziu.