Nouă ce ne făcea „bolojanul”?

După ce aud toată ziua că Clujul e mai dezvoltat ca Timișoara, că au industrie IT mai vânjoasă, că prețurile la case sunt mai mari acolo unde oamenii au și bani mai mulți, că Untoldul e un uriaș pe lângă Flight-ul nostru, că e capitala tenisului românesc, că CFR e campionă de nu mai știu câte ori la rând, iar „U” e pe loc promovabil, în timp ce a noastră Poli e în drum spre divizia C, te uiți ca mucea la festivalul lor de film și când te saturi de comparații mai vezi că Clujul ajunge mâine-poimâine la 65% dintre locuitori eligibili vaccinați, iar noi unde abia batem spre 45 de procente, ce maica mă-sii să faci?! Nu-i destul? Nu-i!

Că mai vine și Oradea cu Bolojan al lor mare meșter în administrație, mai vine cu aeroportul ăla pe fonduri europene, cu absorbția aia formidabilă de bani de la Bruxelles, centură cu ani buni înaintea noastră, centrul aproape tot renovat cu nu știu ce rețetă, că la noi niciuna nu reușea atacată în instanță, un aquapark civilizat și superprofitabil, ce poți face după atâta oftică? Hai să-l lăsăm pe Emil Boc cu ofsaidul în care a rămas cu aripa sa ardeleană la împărțirea puterii în PNL, pierzând pe drum Cîțul pentru care s-au făcut de rahat vreme de două luni de zile, dar Bolojan ne dă clasă și la verticalitate politică.

Propus cu teamă de tot mai multă lume ca premier al României, de frică să nu se supere președintele Iohannis că s-a găsit un ardelean mai corect ca neamțul, Ilie Bolojan ce-a făcut în toată vremea asta? A refuzat să intre în toate căcaturile astea de tabere de partid, a refuzat să pună botul la propuneri care-i atrăgeau numai dușmănii în politică, văzându-și de treaba lui la Oradea, ca și primarul Popa de Reșița, de altfel. A refuzat mărirea de la București știind că nu va fi acceptat de cei care fac cărțile, dar și intuind că felul său de a munci, atât de eficient la Bihor, nu se potrivește acolo, la sud de munți.

Timișoara, Timișul cu ce trezește atenția în toată această bulibășeală politică? Cu scandaluri unul după altul din interiorul și de pe marginea singurei acțiuni cu care am reușit să atragem atenția în ultimul deceniu: capitala culturală europeană, despre care aflăm că am primit-o ca nominalizare nu pentru că am fi mai buni ca clujenii, ci pentru că ne-am dat mai prieteni cu sârbii, ungurii, nemții și alte comunități, gest cu care Europa este atât de ușor de păcălit în această parte de lume.

Cu ce am mai impresionat? Cu o atitudine politică de mers pe coate și genunchi în fața celui care părea omul zilei în politică, dar care astăzi nu mai face două parale, Florin Cîțu. Alin Nica, președintele PNL Timiș n-a fost propus nici premier, nici ministru, nici șofer de prim-ministru, nici cântăreț la curte măcar nu l-a chemat nimeni și asta pentru că așa știm noi aici să ne poziționăm față de puternicii zilei, în coate și genunchi, ca în pelerinaj la Sfânta. Sunt curios cum se va desprinde de „echipa câștigătoare”. Trebuie să ai talent și pentru asta.