Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României

Astăzi, 30 noiembrie, chiar în ajunul Zilei Naționale a României, credincioșii de toate riturile îl prăznuiesc pe Sfântul Andrei, cel considerat ocrotitorul românilor. „Cel dintâi chematul”, el a răspuns primul chemării lui Hristos la apostolat. Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei apare deopotrivă în calendarul ortodox, romano-catolic, lutheran şi anglican. Sfântul Andrei este patronul României, dar şi al Scoției, Spaniei, Siciliei și Greciei.

Sf. Apostol Andrei s-a născut în Betsaida, orășel pe malul lacului Ghenizaret, ca fiu al lui Iona din Galileea și frate al lui Petru, primul dintre ucenicii Domnului Hristos. Înainte de a fi Apostol al Domnului, Sfântul Andrei a fost ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul. A doua zi după Botezul lui Iisus în Iordan, când l-a auzit pe Ioan zicând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”, Sfântul Andrei l-a urmat pe Hristos, spunându-i fratelui său Petru: „Am găsit pe Mesia”. De aceea, i se mai spune și apostolul cel dintâi chemat al Domnului.

Sfântul Andrei l-a urmat pe Mântuitor pe drumurile Țării Sfinte, fiind martor al faptelor minunate săvârșite de Domnul, a văzut Patimile, a plâns moartea Lui și s-a întărit în credință, în ziua învierii. Tradiția spune că, după Înălțarea Domnului și după Cincizecime, apostolii au tras la sorți și au mers în toată lumea, pentru propovăduire. Sf. Andrei a mers în Bitinia, Bizanț, Tracia și Macedonia, cu ținuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre și Scitia Minor, adică Dobrogea de azi, și până în Crimeea. Sfântul Andrei a avut un sfârșit de mucenic, fiind răstignit, la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X.

În secolul al XV-lea, Papa Pius al II-lea a mutat relicvele Sfântului Andrei în catedrala Sfântul Petru de la Roma. În 1964, capul Sfântului Andrei a fost înapoiat bisericii din Patras. Sfântul Andrei este patronul Scoției, al României, al Spaniei, al Siciliei și al Greciei. De asemenea, este patronul oraselor Napoli, Ravenna, Brescia, Amalfi, Mantua, Bordeaux, Brugge sau Patras.

Există o mulțime de tradiţii și superstiții legate de Sfântul Andrei. Se crede că acum lupii încep să vorbească cu grai de om, iar cei care sunt atacați în noaptea Sf. Andrei se vor transforma în vârcolaci. Pentru a alunga spiritele rele este folosit peste tot usturoiul. Se spune, de asemenea, că în ajunul Sf. Andrei circulă strigoi, suflete pedepsite care bântuie din cauza unei vieți nepotrivite sau a unui sfârșit violent. Fetele care vor să se mărite ascund sub pernă un fir de busuioc, pentru a-și visa iubitul. Spiritele rele nu vor avea acces în casă dacă gospodinele întorc, în seara de Sf. Andrei, toate cănile și vasele cu gura în jos. De Sf. Andrei se pune grâu la încolțit, pentru ca gospodarii să afle cum va fi recolta anul viitor.

Peste 900.000 de români îşi sărbătoresc, marţi, onomastica, la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei. Este vorba despre 500.720 de bărbaţi şi 422.638 de femei, informează Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, potrivit Agerpres.

La bărbaţi, cel mai des întâlnit prenume este Andrei – 471.375 de persoane. Se mai întâlnesc următoarele derivate: Andi – 2.940 de persoane; Andreeas – 787; Andreiasi/Andreiaşi – 1; Andreiu – 356; Andrew – 618; Andrey – 260; Andrias/Andriaş – 8; Andries/Andrieş – 40; Andru – 157; Andrusa/Andruşa – 9; Andrusca/Andruşca/Andruşcă – 2; Andruta/Andruţă – 22; Andrăs/Andras/Andraş – 11.213; Andrea – 811; Andreas/Andreas/Andreaş – 8.847; Andu – 148; Endre – 3.124; Ondras – 2.

Dintre prenumele feminine cel mai des întâlnit este Andreea – 337.437 de persoane. Printre femei se întâlnesc şi următoarele prenume: Andra – 31.310 persoane; Andrada – 21.051; Andreia – 7.835; Andrusa/Andruşa – 7; Andrusca/Andruşca – 6; Andruta/Andruţa – 366; Andrea/Andrea – 24.215; Deea – 381; Deia – 30.