Ruben Lațcău justifică scăderea vitezei maxime de deplasare la Timișoara: Sunt multe accidente și nimeni nu respectă legislația rutieră/Foto

Apariția a peste o mie de accidente în trei ani, până în 2019, este unul dintre motivele pentru care a fost micșorată viteza maximă de deplasare în Timișoara,  spune viceprimarul Ruben Lațcău, după ce au apărut numeroase reacții adverse legate de decizia luată de Comisia de Circulație a primăriei timișorene. El prezintă și niște hărți doveditoare în sprijinul afirmațiilor sale.

De asemenea, el spune că numărul de răniți și accidente rutiere crește pentru că există o nerespectare cvasi-generală a legislației rutiere. Deci nimeni din trafic nu respectă legislația, generalizând la toți șoferii o situație neplăcută care, e adevărat, apare destul de des.

”Între 2017 și 2019 în Timișoara am avut 1350 de accidente cu peste 1600 de persoane implicate. 1380 au avut răni ușoare, 225 răni grave și 31 de morți. Avem o medie de 10 morți pe an în trafic. Hărțile pe care le vedeți în imaginile alăturate reprezintă accidentele ce au avut loc în Timișoara între 2017 – 2019. Icoanele galbene sunt accidentele cu victime iar cele roșii reprezintă accidente cu răniți grav sau decese. Nu există zonă sau cartier sigur. De ce? Care este cauza pentru care numărul de răniți și accidentele crește în fiecare an? Un motiv este viteza excesivă. Un alt motiv este nerespectarea cvasi-generală a legislației rutiere”, spune Lațcău.

Viceprimarul a stat și numărat încălcările de legislație rutieră din cursul zilei de joi.

”Astăzi au avut loc 960 de treceri pe roșu în 10 intersecții de la ora 00:00 la ora 16:00. 960, o medie de 60 de treceri pe roșu pe oră. Avem 160 de intersecții semaforizate în Timișoara. Extrapolând de la cifrele de mai sus, numărul trecerilor pe roșu este pur și simplu amețitor”, mai spune Lațcău.

Așadar, de vină nu este lipsa de seriozitate a șoferilor, ci viteza care dacă crește duce la mai multe accidente.

”Nu putem să continuăm în același mod, nu putem să creștem viteza pe străzile din oraș știind că asta va crește și numărul de morți. Lipsa unui cadru legal care să permită Poliției Rutiere să folosească radarele și camerele primăriei, a unei colaborări eficiente între instituțiile de control și autoritățile locale, ne-au dus în situația aceasta în care șofatul în Timișoara a devenit un sport periculos și adesea sângeros. Am cerut o analiză mai pe larg de la centrul de management al traficului pentru toate intersecțiile pe care le supraveghem și voi trimite acest raport la Poliția Rutieră. Bineînțeles îl voi face și public. Avem 10 intersecții supravegheate de 37 de echipamente, și în medie, 1500 de treceri pe roșu au loc pe zi în intersecțiile din tabel”, a mai spus viceprimarul Timișoarei.

Nu putem să nu remarcăm faptul că supărările timișorenilor nu au fost legate de lipsa de mărire a vitezei, ci de scăderea acesteia pe doar câteva artere, numărate pe degetele de la o mână. Dar, cele mai multe comentarii negative au apărut pentru că aceeași viteză de 50 de kilometri la oră a fost impusă pe nișe drumuri exterioare orașului, care sunt de fapt drumuri naționale, preluate în administrare de Primăria Timișoara în epoca Robu, motivul indicat atunci fiind faptul că șoferii nu vor mai plăti rovinietă pentru a ajunge la locurile de muncă din fabricile care au sediul la kilometri buni de ceea ce numim astăzi Timișoara. Aceste șosele sunt în afara orașului, nu există trotuare sau piste de biciclete, fiind efectiv situate în câmp. De fapt, accesul bicicletelor a devenit posibil doar după ce aceste drumuri nu au mai fost catalogate ca fiind ceea ce sunt, de fapt: drumuri naționale (ieșire Timișoara spre Șag, Arad sau Calea Torontalului, de exemplu).