România, pe “culmile succesului” economic, românii, pe “culmile disperării”

România a pierdut deja două miliarde de euro din PNRR. Ştiţi de ce? Ne lămureşte fostul premier Florin Cîţu, încă şef al “echipei câştigătoare”: “Suntem victima propriului succes, ca să zic aşa, pentru că am crescut mult mai rapid decât era estimat în PNRR”. N-aţi înţeles? România a devenit superperfomantă economic, iar cei din UE, invidioşi pe Superman & co, ne-au tăiat dintr-o lovitură două miliarde de euro dintr-un total de 29 de miliarde, dintre care doar ceva mai mult de 14 miliarde sunt nerambursabile. Şi ne-au tăiat din partea nerambursabilă. Ce e şi cu “succesurile” astea, ca să mă inspir din clasici!

 Dar cum arată o ţară aflată pe “culmile succesului” economic? Doar în ultima lună a împrumutat 29 de miliarde de lei, un record în domeniu. Şi asta nu ar fi nimic, dar acelaşi Florin Cîţu ne spune că banii au fost luaţi cu cea mai mare dobândă cu care ne-am fi împrumutat vreodată. Oricum, cea mai mare dobândă din Europa. E adevărat şi că, pe când se afla în opoziţie, actualul ministru de Finanţe, Adrian Câciu, îl critica dur pe Florin Cîţu pentru împrumuturile fără măsură şi la dobânzi foarte mari. Dar să punem asta pe seama gâlcevii zilnice între PNL şi PSD, gâlceavă care n-a ratat absolut niciun domeniu, de la criza energetică la pensii, de la justiţie la PNRR. De fapt, nu ştiu dacă există vreun domeniu în care cele două formaţiuni se înţeleg. Ba ştiu, nimeni nu spune nimic despre frenezia cu care sunt numiţi politruci şi veleitari în diverse funcţii. Şi se mai înţeleg şi în privinţa lui Florin Iordache, “uitat” într-un post cu 4.400 de euro salariu.

Şi cum mai arată o ţară “performantă”? Facturi la energie şi gaze care îi sperie pe români mai mult decât toate războaiele şi pandemiile din lume. Din aceeaşi cauză, fabrici închise parţial sau total (vezi colosul ALRO), oameni trimişi în şomaj. Preţuri la combustibili tot mai mari pe zi ce trece. Salarii şi pensii înghiţite de inflaţie. Explozii la preţul alimentelor, dar noroc că vine primăvara şi apare ştevia. Acum se vorbeşte de o plafonare a preţurilor la alimentele de bază, demers care va conduce la o raţionalizare a acestor produse, aşa cum se întâmplă în Ungaria. Şi la speculă, ca în timp de război sau în perioada comunistă. Sigur, e greu de înţeles, într-o economie de piaţă, cum plafonezi aceste preţuri, în condiţiile în care nu ai reuşit plafonarea preţurilor la gaze şi energie, acolo unde marea majoritate a producătorilor sunt companii de stat.

Şi dacă asta nu e de ajuns, mai nou se vorbeşte de creşterea vârstei de pensionare la 70 de ani. În condiţiile în care speranţa de viaţă în România este mult, mult sub media europeană. Sigur, aşa s-ar rezolva în mare parte problema pensiilor, fiindcă vor ajunge să se bucure de ele doar cei care “scapă”. Şi foarte mulţi nu prea vor fi. Românii au ajuns pe “culmile disperării” şi totul fiindcă… am avea prea mare succes economic. Vorba lui Cîţu. Orice om normal s-ar întreba dacă şeful “echipei câştigătoare” a pierdut şi ultima legătură cu realitatea. În schimb, amatorii de astfel de produse se vor întreba ce fumează, că tare mult ar vrea şi ei…