Fostul director al Muzeului de Artă Timişoara Victor Neumann ar fi turnat la Securitate sub cinci nume conspirative

Într-o acţiune în instanţă, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) arată că istoricul timişorean Victor Neumann ar fi semnat note conspirative la Securitate sub cinci nume conspirative. Neumann a dost demis de la conducerea Muzeului de Artă Timişoara, din cauza suspiciunilor că ar fi colaborat cu fosta Poliţie Politică din regimul comunist.

La sfârșitul anului trecut, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a depus la Curtea de Apel București o acțiune în care cere constatarea calității de colaborator al lui Victor Neumann cu fosta Poliție Politică, arată G4Media. În acțiunea de la instanță, CNSAS menționează că Neumann a fost racolat în 1977. În cei 12 ani de colaborare cu fosta Poliție Politică, Neumann ar fi avut cinci nume conspirative – Hodoș Polixenianul, Hodoș Polixenie, Hodoș/Hodos, Robert și Nedelcu.

Mai mult, recrutarea ar fi fost ”benevolă” și ar fi avut loc la ”Serviciul de cadre al Centrului Județean de Cultură și Editura Socialistă, într-un birou care a oferit condiții optime și conspirative pentru purtarea discuțiilor cu candidatul.”

Pe lângă notele informative, oferite Securităţii, CNSAS a mai descoperit că, în aprilie 1989, Neumann a fost ”luat în preocupări” de serviciul secret extern de atunci al României – CIE – ”pe linia acțiunii Venus2 (cetățeni români aflați în rețeaua informativă, dirijați și sprijiniți în sensul stabilirii ilegale în străinătate în vederea continuării relației de colaborare)”, scopul fiind urmărirea emigrației române din Occident.

CNSAS afirmă că explicația transferului lui Neumann la CIE, care ar fi fost ”o veritabilă «promovare»” s-a datorat ”activității prodigioase” anterioare, când ”a furnizat informații valoroase din punct de vedere operativ.” În plus, în nota prin care se motiva transferul la operațiunea Venus2, se menționa despre istoric că ”Este atașat față de organele de securitate, are calități și posibilități de informare.” CNSAS mai susține că Securitatea ar fi urmărit și dirijarea sa, în scop informativ, pe lângă disidenți anticomuniști de mare notorietate, ca Paul Goma sau Virgil Tănase.

CNSAS a inclus în dosarul lui Neumann și note informative pe care acesta le-ar fi oferit Securității despre ”colegi și membri ai anturajului”, inclusiv istorici și oameni de cultură din țară sau emigrație.

”Nu am făcut nici o acțiune de poliție politică în anii comunismului și nu am colaborat cu Securitatea pentru restrîngerea drepturilor fundamentale ale omului și pentru încălcarea drepturilor la viața privată a nimănui”, a afirmat Neumann. Procesul nu are stabilit, încă, un prim termen de judecată.

În primăvara anului trecut, Neumann a fost demis din funcţia de director al Muzeului de Artă Timişoara, chiar pentru suspiciunea că ar fi colaborat cu Securitatea.