Aproape două milioane de români își sărbătoresc astăzi ziua de nume. Tradiții și obiceiuri de Sf. Constantin și Elena

Sâmbătă, 21 mai, este sărbătoare mare în Calendarul Creştin-Ortodox! Sunt pomeniţii Sfinţii Constantin şi Elena. Sfântul Împărat Constantin şi mama sa Elena sunt consideraţi protectori ai credinţei creştine, slăviţi de către toţi credincioşii întocmai cu Apostolii.

Constantin cel Mare s-a născut în Serbia în jurul anului 274 şi a rămas cunoscut în istorie datorită măsurilor pe care le-a luat în favoarea bisericii şi a preoţilor în timpul domniei sale. Despre mama lui Constantin, Împărăteasa Elena, se spune că şi-a eliberat sclavii şi i-a ajutat pe creştinii persecutaţi. Aceasta a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte lăcaşuri.

De ziua Sfinţilor Constantin şi Elena îşi sărbătoresc onomastica peste 1,75 milioane de români. Cele mai întâlnite nume în rândul bărbaţilor sunt Constantin, Costel şi Costică, iar pentru femei – Ileana, Elena, Lenuţa sau Ilinca.

Tradiții și obiceiuri

Nicio persoană nu ar trebui să iasă să muncească câmpul sâmbătă, ca să evite pagubele aduse holdelor de păsările cerului.

Tot de ziua Sfinţilor Constantin şi Elena ar trebui să se încheie semănatul porumbului, ovăzului sau meiului, pentru că orice este semănat după această zi se va usca.

În ziua praznicului, un membru al familie trebuie să meargă la biserică ducând trei bujori îmbobociţi, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine. Totul, pentru a avea apoi bunăstare şi sănătate.

Femeile trebuie să tămâieze şi să stropească cu aghiasmă, pentru a alunga duhurile rele.

În alte zone ale ţării, ţăranii obişnuiesc să aprindă un foc mare, pentru a-i apăra de forţele necurate, iar prin foc obişnuiesc să treacă şi oile, care vor fi astfel ferite de rele cât timp vor sta la stână.

Tot de Sfinţii Constantin şi Elena, păstorii decid cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului.