Consiliul Județean Timiș acuză autoritățile centrale de defavorizarea Castelului Huniade în obținerea de bani din PNRR, în favoarea unor castele din Ardeal

Timișoara nu va primi bani din PNRR pentru reabilitarea Castelului Huniade, aceasta în timp ce trei clădiri similare din zona secuimii vor lua 60 la sută din fondurile disponibile prin acest program, acuză președintele Consiliului Județean Timiș, Alin Nica. Procedura de evaluare a fost total lipsită de transparență, punctajele evaluării au fost prezentate, nu se știe cine e beneficiarul, acum CJT este dispus să conteste, chiar și în instanță deciziile luate de comisia de evaluare.

Castelul Huniade, din centrul Timișoarei nu va primi bani prin Programul Național de Reabilitare și Redresare, eventual se va alege cu ceva fonduri minuscule în urma economiilor făcute la proiectele câștigătoare, proiectul bănățean fiind plasat primul sub lista celor cinci care primesc bani din aceste finanțări. Alin Nica, președintele CJ Timiș. Proiectul nostru ar fi fost „faultat”, în favoarea unor proiecte din Ardeal, Nica acuzând direct o intervenție a secretarului de stat de la Ministerul Investițiilor Europene, Csilla Hegedus, de situația existentă. Punctajul nu a fost prezentat nici inițial, nici după evaluare, pentru proiectele câștogătoare, nu se știe nici măcar cine e beneficiar a acestor fonduri. Sunt prea multe coincidențe, spune șeful CJ Timiș

”Este un deziderat al nostru să renovăm acest obiectiv. Strategia noastră am expus-o deja în alte ieșiri publice. În primul rând vrem să atragem finanțări nerambursabile prin CNI, din fonduri europene, din fonduri transfrontaliere, iar diferența din bugetul local, chiar cu un credit. Primul pas, e finanțarea pe PNRR, e destul de mică, patru milioane de euro pe renovări, ceea ce preprezintă doar 10 la sută din suma necesară, dar e importantă și aceasta. Castelul a fost admis pe componenta de promovare, unul dintre celei cinci la nivel național. La reabilitare e primul sub linie. Probabil că va intra pe procedura de supracontractare. Ce vrem să atragem atenția, este lipsa de transparență nu putem să nu ne punem problema cum s-a făcut selecția, trei din cinci care iau 60% din totalul banilor merg spre trei proiecte din Mureș, Hargita și Covasna. Putem doar să facem niște asocieri, că doamna Csilla Hegeduș, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a fost cea care a redactat această parte din PNRR și care a făcut vizite pe teren la 14 castele selectate inițial. Ceea ce reclamăm este că la orice selecție se afișa transparent punctajul, ordinul, detalierile evaluării. Acum avem doar un ordin de ministru, semnat de patru miniștri, în care avem inclusiv greșeli de poziționare a celor castele, e greșită localitatea”, a spus, luni, Nica.

Probleme sunt chiar și cu punctajul prezentat pentru proiectul lansat de CJT, consideră șeful instituției.

”Nu avem nici ordinea, nici punctajul nici criteriile de evaluare. Am sesizat între criteriile de evaluare, mai ales la noi, câteva… discrepanțe flagrante, să le spunem noi erori. La criteriul de accesibilitate, castelul Huniade a luat 15 puncte în loc de 20, ca și când castelul nostru, care e în centrul Timișoarei este greu accesibil, adică nu e maxim accesibil pentru public. Ceea ce e absurd, unele castele, chiar cele trei nu sunt în orașe, sunt chiar destul de depărtate de anumite orașe. Sunt câteva lucruri care ne-au ridicat semne majore de întrebare, legată de punctarea celor de la București. De asemenea, acordarea de zero puncte din 20, dacă nu mă înșel, zece puncte, la locurile de muncă, zero puncte la crearea de noi locuri de muncă, deși noi am spus acolo explicit că se creează 20 de noi locuri de muncă prin reabilitare. Evident mai sunt și alte neconcordanțe. Timișoara merită să aibă acest obiect de investiție. Nu e normal ca un asemenea obiectiv să fie în urma altor asemenea altor obiective de investiții din altă parte de țară, cu tot respectul pentru acele obiective și pentru oamenii care se îngrijesc de acele obiective. Vom face contestație, inclusiv în instanță pentru a ne câștiga dreptatea”, a mai declarat șeful CJ Timiș.

Proiectul merge mai departe, își urmează pașii. Se întreripe colaborarea cu Institutul Patrimoniului, care numai probleme crează.

„Castelul merge mai departe, își urmează pașii, pe proiectele transfrontalere România – Ungaria e trecut ca proiect strategic, de acolo putem lua aproximativ zece milioane de euro, iar restul de bani până la 40 de milioane îi vom lua din bugetul local, printr-un credit contractat în perioada următoare. Anul acesta lucrăm la proiectul tehnic, am rupt colab cu inst patrim, din cauza întârzierilor în realizarea docimentație tehnice. Tim experiența cu palatul baroc, care a fost reabilitat tot cu institutul patrimoniului, dar a durat 20 de ani. Nu vrem să se întâmple același lucru și cu  Castelul Huniade și de aceea luăm în propriile mâini acest important obiectiv. ”, a mai subliniat Nica.

Detalii legate de problemele jurizării proiectelor au fost oferite și de Andrei Lucaci, de la CJT, responsabil în cadrul proiectului.

”Ca urmare a depunerii proiectului nostru pe PNRR noi nu am solicitat o notificare  prin care să fim anunțați despre punctajul oferit. Noi am făcut o adresă către minister, ca să ni se comunice acest punctaj. Într-adevăr, noi avem primit un mail cu un punctaj, după care după o săptămână și ceva am primit o adresă oficială, cu un alt punctaj. Deci, în acest moment punctajul nostru nu este unul clar. În ordinul de ministrul care anunța rezultatele nu se precizează rezultatele. Astfel încât nu putem să știm pe ce loc suntem situați față de celelalte proiecte”, spune Lucaci.

El a prezentat lista proiectelor care vor primi bani prin PNRR pentru reabilitare, dar subliniază că nu se precizează niciunde nici măcar cine e beneficiar, pe lângă lipsa punctajului: Locul 1 Castelul Huniazilor de la Hunedoara, Locul 2 Castelul Beldi din Jibou – Sălaj, locul 3 Casteul Kalnoky din Valea Crișului – Covasna, locul 4 Castelul Teleki din Gornești – Mureș, locul cinci Castelul urmanczy Toplița – Harghita. Aceste cinci au fost cele aprobate, din 14 depuse, Timișoara fiind pe șase, primul loc sub limită.