Sărbătoare mare la ortodocşi: Rusaliile. Tradiţii şi obiceiuri

La 50 de zile după Învierea Domnului se celebrează Pogorârea Duhului Sfânt, numită în popor Rusaliile.

Numele sărbătorii de Rusalii vine de la Rosalia, sărbătoarea romană a trandafirilor sau rozelor, peste care se suprapune sărbătoarea creștină, ce în vechime era închinată și strămoșilor.

Odată cu această sărbătoare se încheie ciclul pascal: Învierea, Înălţarea şi Pogorârea Duhului Sfânt, cele trei momente care marchează începerea creștinismului prin formarea Bisericii.

De Rusalii se sărbătorește Pogorârea Duhului Sfânt. Și pentru că acest eveniment s-a produs la 50 de zile după Înviere și în ziua Cincizecimii iudaice, sărbătoarea se mai numește și Cincizecimea. Pogorârea Duhului Sfânt a fost anunțată chiar de Iisus la Cina cea de Taină. „Eu vă spun adevărul. Vă este de folos ca să Mă duc Eu. Căci dacă nu Mă voi duce, Mângâietorul nu va veni la voi, iar dacă Mă voi duce, îl voi trimite la voi”.

Tradiţii şi obiceiuri

Obiceiul, moștenit de la evrei, de a împodobi casele și bisericile cu ramuri verzi și flori se continuă și astăzi. De Rusalii, credincioșii duc în biserici ramuri de nuc sau de tei, care simbolizează limbile de foc ce s-au pogorât peste Sfinții Apostoli, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri se împodobesc apoi casele și icoanele, fiindcă se consideră a avea puterea de a alunga spiritele rele. În Moldova și Transilvania creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în Muntenia și Oltenia, Rusaliile se întind pe o perioadă de 7 zile, iar în Banat durează 8 zile.

Dansul Călușarilor este un obicei întâlnit de Rusalii mai ales în Oltenia, fiind considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. În a doua zi de Rusalii, călușarii ies la colindat și merg din casă în casă pentru a alunga spiritele malefice. Oamenii obișnuiesc să-i întâmpine pe călușari cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare, uneori chiar și cu bani. Un alt obicei care se întâlnește prin zonele Ardealului poartă numele de „Împănatul boului”. Pe ulițele satului se plimbă un bou împodobit cu fel și fel de ornamente din flori. Preotul are datoria de a-l sfinți când alaiul ajunge în fața bisericii, după care va da de băut participanților. La un moment dat, boul va fi eliberat, iar o tânără va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că acea fată se va căsători în anul ce urmează. După Rusalii, tot în Ardeal, se practică obiceiul numit „udatul nevestelor”. Femeile sunt stropite cu apă, ca să fie sănătoase și frumoase în tot restul anului.

De Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că ielele te pot prinde și pedepsi. Se spune în popor că acela care nu va respecta sărbătoarea Rusaliilor va avea de-a face cu ielele, spirite malefice, care provoacă boala denumită popular „luat din Rusalii”. Nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe lângă păduri sau fântâni, fiindcă te poți întâlni cu spiritele rele. Nu se lucrează în ziua de Rusalii. Cine va încălca această regulă va fi pedepsit de puterea ielelor, deoarece nu cinstește și nu prețuiește cum se cuvine ziua lor. Începând cu ziua de Rusalii, timp de 9 săptămâni nu se vor mai culege ierburi de leac. Nu e bine să te cerți în această zi, fiindcă vei fi „luat de Rusalii”.