Alin Nica, în mijlocul „furtunii perfecte”. Cum va grestiona şantajul lui Nicolae Robu?

Preşedintele PNL Timiş, Alin Nica, este departe de-a parcurge cele mai bune zile din cariera sa politică. Presat şi atacat de partidele „partenere” PSD (la nivel naţional) şi USR (la nivel local), el trebuie să se lupte şi cu o dizidenţă tot mai incisivă din chiar propriul partid, făcută în special de primari. Şi dacă acestea nu sunt de ajuns, mai trebuie să gestioneze un şantaj al predecesorului său în funcţia de preşedinte al PNL Timiş, Nicolae Robu. În două cuvinte, Nica se află acum prins în mijlocul unei „furtuni perfecte”.

N-o să despic cauzele acestei situaţii în care a ajuns şeful PNL Timiş, multe dintre ele aparţinându-i. Şi-a făcut-o cu mâna lui, cum s-ar spune în popor. Interesant este însă cum va gestiona situaţia. Momentan, Nica a început să iasă mai des cu declaraţii politice, e adevărat în general acestea fiind reactive şi mai puţin proactive. Poate cea mai importantă declaraţie din ultima perioadă a fost nominalizarea a patru potenţiali candidaţi PNL la Primăria Timişoara şi o să-i enumăr în ordinea prezentată de el: Cosmin Tabară, Marilen Pirtea, Nicolae Robu şi… Alin Nica. Şi această ieşire a fost însă mai degrabă o reacţie la o analiză făcută de prorectorul UVT, Mădălin Bunoiu, membru PNL, privind starea din filială. Printre alte critici, Bunoiu a sesizat lipsa unor candidaţi „decenţi” pentru scaunul de primar al Timişoarei.

Dintre cei patru amintiţi de Nica surprinde cel mai mult prezenţa fostului primar Nicolae Robu, încă membru PNL. Şi aici Nica are o mare problemă, pe care îi va fi foarte greu să o gestioneze. Pe bună dreptate, el a afirmat că cei patru vor intra într-o competiţie internă, în urma căreia va fi desemnat candidatul cu cele mai mari şanse. Sigur, potrivit sondajelor de până acum, cel mai bine plasat este Robu. Dar o fotografie a momentului nu este nici pe departe suficientă, trebuie observate şi tendinţele. Ori, perdant în 2020, în condiţiile în care avea avantajul de-a fi în funcţie, poate că Robu şi-a epuizat limitele.

Problema lui Nica este că fostul primar a anunţat că va candida oricum: pe listă de partid, oricare ar fi el, independent sprijinit de alte formaţiuni sau, pur şi simplu independent sprijinit de grupuri de interese transpartinice. Grupuri care stau şi acum în spatele lui, după ce au pierdut multe din privilegiile de altădată. Aşadar, Robu nu acceptă selecţia internă, decât în cazul în care o va câştiga. Ori dacă PNL Timiş va opta pentru o altă variantă decât Robu, şansele unui succes sunt nule. ZERO! Mai ales în condiiţiile unor alegeri într-un singur tur, acceptate mai nou de PNL la ordinul celor din PNL. Şi aici e o judecată cu valoare de axiomă, voturile simpatizanţilor PNL urmând să se împartă între candidatul partidului şi Robu.

Astfel că singura opţiune cu şanse pentru PNL este Robu. Evident, nici ea sigură, dar oricum nu e zero. Dar şi aici Nica are probleme, repet pe Robu e trecută ştampila de perdant. Că e în plină campanie electorală şi are vreo 8.000 – 10.000 de oameni care-l regretă şi-l laudă zilnic e una. Dar dacă asta e limita peste care nu mai poate foarte mult? Plus, Nica şi Robu, în trecut, şi-au aruncat de la unul la altul găleţi întregi de lături în cap. Lucru care va fi speculat de adversarii politici. Fiindcă Nica va trebui să răspundă, printre altele, când a avut dreptate: când l-a făcut pe Robu lider interlop sau când îl susţine la Primăria Timişoara? Iar Robu, de exemplu, va accepta susţinerea unui „trădător”?

De ce spun şantaj la ceea ce face Robu? Simplu. Când eşti membru al unui partid, te supui regulilor acelui partid. În cazul de faţă, ar trebui să accepte o selecţie pe baza unor criterii clare, necontestabile. Când spui însă că oricum candidezi, cu sau fără susţinerea partidului din care faci parte, te-ai urcat pe o poziţie de forţă, de presiune, iar în cele din urmă e vorba de şantaj. Nimic altceva. Dacă ar avea o minimă onoare, aşa cum pretinde, Robu ar trebui să spună de pe acum ori că acceptă competiţia din partid, ori demisionează din PNL.

Da, se mai discută mult şi despre un candidat comun PNL – PSD la alegerile din 2024. O candidatură extrem de improbabilă. Dacă la nivel naţional, cele două partide nu se mai agreează de multă vreme, fiind ţinute împreună doar de ceea ce unii numesc ciolan, la nivel local, lucrurile sunt chiar mai accentuate. Şi a spus-o chiar Nica, convins, de exemplu, că „afacerea Dubai” a fost orchestrată şi chiar finanţată de cei din PSD Timiş. De unde o reacţie virulentă a liderului PSD Timiş, Alfred Simonis. Dacă totuşi, repet improbabil, s-ar constitui această alianţă, în mod cert PSD va avea candidatul la preşedinţia CJ Timiş, liberalii urmând să fie trimişi la primărie. Oricum, o formulă care ar putea scoate PNL din cărţile administraţiei locale.

Cum va ieşi Alin Nica din această situaţie e greu de spus. Romanii aveau o vorbă referitoare la deznodământul la nivel individual al unei bătălii: pe scut sau sub scut. Ori şansele lui Nica de-a termina războiul politic sub scut sunt doar puţin mai mari decât acelea ale lui Gigi Becali de-a lua Premiul Nobel pentru literatură cu cărţile scrise în puşcărie…