Ședință festivă a Consiliului Local Timișoara, la 33 de ani de la Revoluția din decembrie 1989

Consiliul Local Timișoara s-a reunit și în acest an, pe 16 decembrie, în cadrul unei ședințe festive, dedicate zilei de 16 decembrie, atunci când a debutat Revoluția de la Timișoara. La 33 de ani de la acest moment, la sala Capitol a Filarmonicii Banatul, momentul a fost marcat cu discursuri, dar și cu un moment artistic.

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și președintele Consiliului Județean Timiș, Alin Nica, au lăsat deoparte disputele administrativ politice și au stat, la ședința festivă, unul lângă altul.

Deschiderea ședinței a fost urmat de un moment de reculegere în memoria martirilor Revoluţiei Române din Decembrie 1989. A urmat intonarea imnului României, a imnului Uniunii Europene, imnul Timişoarei: ,,Timişoara” – Pro Musica și mnul ,,Golanilor – Cristian Paţurcă.

Primarul Dominic Fritz a vorbit, în discursul său dedicat Revoluției, despre războiul din Ucraina, despre protestele din Iran sau din China.

„Pentru unii, aceste comemorări devin o rutină, dar pentru mine e diferit în acest an. Avem un război crunt la granița cu România, un război în care oamenii se luptă și mor și supraviețuiesc pentru libertate, pentru a aparține lumii europene. Avem în Iran o mișcare de revoluție pornită de femei care refuză să mai poarte hijab-ul și care își taie părul în semn de protest. Aici toate generațiile se ridică împotriva unui sistem brutal. Vedem și în China anul acesta, pentru prima dată după protestele din ’89, cum mulți cetățeni au început să protesteze împotriva regimului autoritar, și mulți o fac doar cu o foaie albă, pe care nu scrie nimic, dar care a ajuns un simbol al protestului, pentru care pot ajunge la închisoare. Aceste lucruri ne spun că lupta din ’89 nu s-a terminat. Lupta a fost una universală, nu a fost fiecare pentru fiecare, a fost o luptă și pentru vecini, pentru toate orașele, pentru o idee umanistă generală”, a spus Fritz.

Președintele CJT, Alin Nica, a vorbit despre tineretul din ziua de astăzi și despre pericolul ca aceștia să uite ce a însemnat Decembrie 1989.

„În acest moment, cel mai mare pericol este uitarea. Atât vechile generații, cât și cele noi tind să minimizeze rezonanța simbolică a acelor momente. Pe tineri i-aș întreba cum v-ați simți dacă v-aș lua TikTok și Facebook? Ei nu trăiesc cu acest sentiment al oprimării și fricii. Mare păcat că nu conștientizează aceste lucruri. Dar nu doar tinerii uită, ci și cei în vârstă – și aici este și mai surprinzător, căci aud oameni în vârstă care zic că era mai bine pe vremea lui Ceaușescu.”, a spus și Nica.

Sorin Ionescu, subprefect, profesor de istorie la bază, a subliniat că îi e frică de momentul în care copiii vor preda foaia albă atunci când vor fi întrebați despre Revoluție.

Desigur, nici în acest an nu au lipsit tensiunile și disensiunile care au caracterizat această ședință festivă an de an. Prima pe listă a fost secretarul de stat pentru Problemele Revoluționarilor, Irina Leulescu, care a fost nemulțumită că nu ar fi fost invitată la eveniment și că nu a fost inclusă pe lista oficială de vorbitori.

Nici revoluționarii nu au fost în totalitate mulțumiți, Petrișor Morar a spus că, de fapt, ședința ar fi trebuit să înceapă cu discursurile revoluționarilor, ideea sa fiind întărită și de Tudorin Burlacu, el considerând că totul ar fi trebuit să înceapă cu discuții purtate despre memoria celor care au dus înainte Revoluția în acele zile, Lorin Fortuna sau Ion Marcu. De asemenea a acuzat că se dorește bagatelizarea acestor evenimente.

”A schimba este ușor, dar a pune ceva în loc este greu”, a spus Burlacu, sub forma unui sfat dat tinerilor din ziua de azi.