Timișul a pierdut peste 30.000 de oameni. Recensământul populației din 2022 pune județul pe locul cinci la nivel național

Primele date provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (recensământul2021) prezentate la finele anului 2022, arată că populația rezidentă a României a ajuns la 19.053.815 persoane, din care 9.808.300, reprezentând 51,5%. de sex feminin și 9.941,200, reprezentând 52,2%, în mediul urban. În ceea ce privește Timișul, sunt înregistrate 650.533 de oameni, cu peste 30.000 mai puțini decât la precedentul recensământ.

Procesul de îmbătrânire demografică este cea mai mare problemă descoperită, acesta s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011 – recensământul2011), remarcându-se creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste). Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (recensământul 2021) comparativ cu 101,8 (recensământul 2011).

Deși numărul tinerilor (sub 15 ani) a scăzut cu 115,7 mii persoane, ponderea lor în total populație a urcat ușor la 16,1% (față de 15,9% la recensământul2011), în timp ce ponderea populației de 65 ani și peste în total populație a înregistrat o creștere cu aproape jumătate de milion de persoane, respectiv cu 3,5 puncte procentuale (de la 16,1% la recensământul2011 la 19,6% la recensământul2021). Astfel, raportul de dependență demografică a crescut în decurs de un deceniu de la 47,0 (recensământul 2011) la 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte (la recensământul2021).

Față de populația rezidentă înregistrată la recensământul precedent (recensământul2011), România a pierdut 1,1 milioane locuitori (1067,8 mii persoane). Din 42 de județe (inclusiv municipiul București), 39 au pierdut din numărul de locuitori. Excepțiile le constituie județul Ilfov care a câștigat 153,9 mii persoane, dar și județele Bistrița-Năsăud și Suceava care au câștigat 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori. În valori relative, cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puțin). În valori absolute, municipiul București a înregistrat cea mai mare pierdere de populație, de 166,4 mii persoane (-8,8%), urmat de județele Prahova (-67,8 mii, reprezentând 8,9 %) și Dolj (-61,1 mii, reprezentând 9,3%).

Timișul este între județene care au pierdut din populație. De la 683.540 de locuitori a ajuns la 650.533. Aceasta plasează județul pe locul cinci la nivel național, după Iași, Prahova, Cluj și Constanța.

S-au declarat români 14.801,4 mii persoane (89,3%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002,2 mii persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569,5 mii persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (45,8 mii persoane), germani (22,9 mii persoane) și turci (20,9 mii persoane).

Potrivit liberei declarații a celor 16.551,4 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populației după limba maternă se prezintă astfel: pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%, iar limba ucraineană pentru 0,2% din totalul populației rezidente pentru care această informație a fost disponibilă.

Structura confesională a fost declarată de 16.397,3 mii persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,0% de religie reformată, iar 2,5% penticostală.