Creierul și fruncea. Recensământul n-a lămurit nici acum câți olteni s-au mutat în Timișoara

Sunt lucruri pe lumea asta care n-au variante intermediare, n-au acel gri despre care vorbim când ne mai colorăm analizele, deciziile, ci sunt numai în negru și alb. Ori le faci, ori nu le faci. Nu le poți face pe jumătate, căci n-au nicio valoare, e ca și cum nu le-ai face. Deși subiectul e unul grav, devine caraghios să spui că cineva „a violat-o puțin” pe victimă. Nu merge, cum, la fel, nu merge să faci recensământ al populației numărând doar o parte din oameni. Statisticienii mai lucrează cu formule de calibrare, mai adaptează rezultatele pentru a nu fi chiar inutile, vezi sondajele de opiinie, dar treaba în sine e de rahat dacă nu e făcută ca lumea.

Prefectul de Timiș, Mihai Ritivoiu, este pesedist la bază, dar este un pesedist mai spălat, oricât l-ar presa partidul să-și facă imaginea praf într-o confruntare electorală pentru Primăria Timișoara. Cu toate acestea, nu cred că e atât de absurd să lupte cu Dominic Fritz pe subiecte fără cap și fără coadă. Reproșându-i actualui primar că nu a recenzat 23% dintre sectoarele Timișoarei, prefectul Ritivoiu vorbește tocmai de un proiect național eșuat ca urmare a implicării insuficiente a administrațiilor locale. Cu ce efecte? Păi și cu efecte în sumele alocate unităților administrative în care recensămâmntul arată o scădere a populației, scheme de personal reduse pentru poliție etc.

E de discutat cu sociologii la o bere despre acest subiect. Dacă dublarea populației în comunele dormitor din periurban ar putea sta la baza scăderii din Timișoara. Ori că mulți dintre cei mutați cu lucrul în Timișoara nu s-au recenzat din multiple motive, însă și așa nu pare credibil acest salt în minus cu aproape 70.000 de persoane, când orașul se sufocă de la un an la altul. Din punctul de vedere al direcției de Statistică, directorul Sorin Belea vorbește de un succes, invocând resortul tehnic, rapiditatea cu care s-a făcut acest recensământ, dar cu ce rămânem în lipsa unor cifre cât mai apropiate de realitate?

Înțeleg și mă bucur de multe libertăți ale cetățeanului obținute în ultimele decenii, dar libertatea de a nu activa civic este ultima dintre ele. Cum nu înțeleg nici statul ăla leșinat care nu are reacție la așa ceva nici măcar când vorbim de proiecte precum este recensământul populației. Recensământul nu ar trebui să fie opțional .și nici viciat de lipsa unor soluții organizatorice din partea unor actori ai procesului de recenzare. Aici ajungem la vorba aia cu ori o faci, ori n-o faci, căci altfel totul este o cheltuială inutilă.

L-aș contrazice pe dl. Sorin Belea. Nu rapiditatea ar trebui să ne intereseze, cât mai degrabă acuratețea lucrării. Cu cât mai repede e și mai bine, e adevărat, dar la ce bun să faci ceva pe jumătate? În lipsa altor valori care să aducă a simț civic, renunțarea la recenzarea din ușă-n ușă și minimalizarea unor sancțiuni anunțate de stat pentru cei care refuză recenzarea n-au făcut decât să transforme tot procesul într-o glumă, poate într-un exercițiu tehnic. Chiar așa, știe cineva de vreo amendă (1000-3000 lei, conform OUG nr. 19/2020) pentru neparticiparea la recensământ?

P.S. „Se știe depre noi că suntem muncitori și ambițioși și asta a contribuit la integrarea noastră. Dacă Banatul este fruncea, noi, oltenii, suntem creierul”. Un domn cu inițiativă pe nume Sorin Badea are de gând să înfințeze Partidul Oltenilor pentru a participa în alegerile de la anul. Partidul Oltenilor de la Timișoara se va înființa în curând și își dorește să câștige primăria. „E rândul oltenilor. Fii oltean, votează oltean, pentru viitorul orașului tău Timișoara”, este sloganul fondatorului acestei posibile formațiuni politice. Poate că participarea P.O. în alegeri va fi un instrument bun pentru corectarea recensământului în Timișoara.