Comisia pentru Cultură și Educație a Parlamentului European a analizat în detaliu Capitala Culturală a Timișoarei

Experiența Timișoarei în ceea ce privește Capitala Culturală ar putea schimba modul în care Parlamentul European privește acest subiect. În perioada 3 – 5 aprilie, 2023, la Timișoara a avut loc vizita Comisiei pentru Cultură și Educație (CULT) din Parlamentul European. S-au purtat discuții cu cei din conducerea județului, cu reprezentanții mediului artistic, cu organizațiile din oraș, iar concluzia principală trasă, e nevoie de mai mulți bani europeni pentru a susține acest proiect.

Din delegație au făcut parte europarlamentarii Andrey Slabakov (conducătorul delegației), Hannes Heide, Viola Von Cramon-Taubadel, Iuliu Winkler, Victor Negrescu și Vlad-Marius Botoș. Programul Comisiei a fost mai mult decât încărcat, oaspeții au discutat cu Lucian Romașcanu, ministrul Culturii, Dominic Fritz, primarul Municipiului Timișoara, Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș și cu echipa Proiectului Cultural Național Timișoara 2023 (atât cu Centrul de Proiecte și o parte din curatorii programului TM2023, cât și cu reprezentanți ai Asociației

Timișoara 2023), dar și cu operatorii culturali locali.

La final de deplasare, conducătorul delegației, europarlamentarul Andrey Slabakov, a vorbit despre ce aduce unui oraș titlul de Capitală Europeană a Culturii și despre importanța perpetuării și accesibilizării actului cultural.

„Titlul de Capitală Europeană a Culturii al unui oraș creează punți între oamenii din Uniunea Europeană. Criza, pandemia și războiul sunt temporare dar arta este eternă și sunt sigur că Timișoara va avea mare succes în anul de Capitală Europeană a Culturii. În Uniunea Europeană vorbim adeseori despre durabilitate și este important ca, la finalul anului 2023, inițiativele pornite anul acesta să continue. Este important nu doar pentru Timișoara dar și pentru România, și pentru Uniunea Europeană, și din acest motiv este necesar să facem astfel încât cultura să ajungă la fiecare locuitor, nu doar al Timișoarei și nu doar al României.”, a spus bulgarul.

Europarlamentul Vlad-Marius Botoș a punctat importanța pe plan mai mult decât local a unui titlu și a unui an în care se pun bazele unor colaborări strategice.

„Succesul titlului de Capitală Europeană a Culturii nu este al vreunei instituții, nici măcar al Asociației Timișoara 2023 care a muncit foarte mult pentru acest program, este al tuturor locuitorilor, al țării întregi.”, a spus Botoș.

Iuliu Winkler spune că Banatul este o zonă specială, care implică multiculturalitatea, iar această multiculturalitate, dar și aportul etniilor trebui pus în valoare.

”Ne-am străduit să dăm informații suplimentare colegilor noștri din Parlamentul European, celor din alte țări, pentru a înțelege mai bine Timișoara și a înțelege mai bine ce anume ar trebui să se întâmple aici în viitor. Din punctul meu de vedere, cel mai important este să avem consecințe ale acestui an al Capitalei Culturale Europene în 2023. Aceste consecințe să se întindă pentru anii viitori, să consolideze Timișoara, să o facă mai cunoscută, mai importantă, mai competitivă din punct de vedere economic și mai vizibilă din punct de vedere cultural. (…) Sigur că avem nevoie de acea atenție către comunitățile etnice ale Timișoarei. Banatul a fost întotdeauna multicultural, Banatul moștenirea culturală, moștenirea construit timișoreană este construită de toate comunitățile Timișoarei. De aceea eu mi-aș dori ca în acest an să văd foarte multă activitate și foarte multă includere a inițiativelor comunității maghiale, comunității slăbești, acelei bulgari, a celei șvăbești din Timișoara, pentru că împreună noi reprezentăm ceea ce Timișoara a fost și este astăzi și sper că vrea să și rămână mâine”, a spus Winkler.

„A fi Capitală Europeană a Culturii este un proces îndelungat, care nu se desfășoară doar pe parcursului anului cu pricina, nu e este un foc de artificii care lasă în urmă numai fum, este un demers de durată. Pentru noi a fost foarte important să venim la Timișoara să vorbim cu organizatorii Capitalei Europene a Culturii, cu reprezentanți ai mediului cultural, cu politicieni, ca să vedem cum cultura poate contribui la dezvoltarea regională. Am vorbit despre implicare, despre infrastructură, despre cultură ca și catalizator iar una dintre concluzii este că și Comisia Europeană ar trebui să ofere mai mulți bani pentru programele din cadrul Capitală Europeană a Culturii pentru că avem obiective importante și e la fel de important ca actorii implicați să fie sprijiniți.”, a spus Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei de Cultură din Parlamentul European:

Negrescu a lansat o idee interesantă, aceea ca Timișoara să devină un hub cultural în viitor, chiar după 2023.

”Eu cred că Timișoara trebuie să profite de acest moment pentru a deveni un proiect sustenabil real. În sensul acesta, Timișoara se poate proiecta ca fiind un hub cultural regional atât pe zona de artă contemporană, cât în promovarea practic a tot ce înseamnă cultură și artiști locali. Eu cred că trebuie să gândim ceea ce facem după 2023 și în sensul acesta cum putem fructifica inclusiv fondurile europene creând un brand coerent pentru Timișoara și automat orașul să devină atractiv pentru turiști și pentru investiții ulterior. Și cred că această dimensiune funcțională nu este încă fructificată în niciun oraș din România. Așa că ar trebui ca Timișoara, deci nu să gândească încă de acum etapele pentru construcția acestui brand, în așa fel încât după ce vom trece de acest an lumea să știe Timișoara pentru ceea ce poate oferi și cred că zona culturală poate fi extrem de atractivă pentru brand-ul orașului”, a mai spus Negrescu.

Era greu să nu se observe… contrele dintre cele două instituții administrative locale care sunt implicate în proiect, iar Negrescu chiar asta a remarcat. De asemenea, din discuțiile purtate a mai observat dorința mare a actanților culturali locali de a fi mai mult luați în seamă.

”Pe de o parte, sunt lucruri care se întâmplă în oraș, avem o dinamică, avem o implicare din partea societăți civile și e un lucru lăudabil. De cealaltă parte, vedem în continuare anumite disensiuni politice care nu ar trebui să existe, mai ales că suntem deja la jumătatea perioadei de implementare a acestui proiect. De asemenea, văd multe inițiative și trebuie să le sprijinim. Văd de asemenea o dorință tot mai mare din partea sectorului cultural care dorește să fie cât mai vizibil cu ocazia acestui moment și trebuie să le oferim o platformă mult mai amplă”, a mai subliniat europarlamentarul român.

Comisia CULT este responsabilă de toate aspectele culturale ale Uniunii, cum ar fi diseminarea culturii, patrimoniul cultural, diversitatea culturală și lingvistică, precum și educația, politica audiovizuală, politica în domeniul informației și al mass-mediei, aspectele culturale și educative ale societății informaționale, tineretul și sportul.

Foto Seba Tătaru