Primăria Timișoara are strategie de termoficare a orașului, cu cinci scenarii propuse. Consilierii locali trebuie să o aprobe

Primăria Timișoara va propune consilierilor locali analizarea și votarea unui proiect care prevede implementarea ”Strategiei de Alimentare cu Energie Termică în municipiul Timişoara în perioada 2022 – 2030 și perspectiva 2050”. Documentul analizează situația actuală și propune scenarii pentru viitor, referitoare la evoluția sistemului de termoficare al orașului.

Scopul elaborării strategiei este de a identifica şi prioritiza necesităţile investiţionale, astfel încât să respecte conformarea cu politicile naţionale şi europene în domeniul energiei și mediului, luând în considerare suportabilitatea investiţiilor de către populaţie și capacitatea locală de implementare a proiectului, se spune în proiect.

”Strategia reprezintă documentul suport pentru justificarea necesităţii finanţării investiţiilor pentru retehnologizarea/modernizarea/reabilitarea sistemului de alimentare cu energie termică din municipiul Timişoara, prezentând situaţia existentă,

proiecţiile privind dezvoltarea viitoare a întregului SACET”, conform documentației aferente proiectului.

Pe baza acestor informaţii, documentația expune opțiunile strategice pentru sistemul de alimentare cu energie termică centralizat și opțiunile specifice aferente fiecărei componente a sistemului.

Strategia va trebui să ducă la atingerea simultană a mai multor ținte: reducerea emisiilor interne de gaze cu efect de seră cu cel puţin 50% până în 2030, comparative cu 2020; un consum de energie din surse regenerabile de 32% în 2030; îmbunătăţirea eficienţei energetice cu 32,5% în 2030; îndeplinirea până în 2030 a criteriilor care definesc un „Sistem eficient de încălzire centralizata”.

Conform Directivei CE 27/2012 un „sistem eficient de termoficare şi răcire centralizată” înseamnă un sistem de termoficare sau răcire centralizat care utilizează cel puțin 50 % energie din surse regenerabile, 50 % căldură reziduală, 75 % energie termică prin cogenerare sau 50 % dintr-o combinaţie de energie și căldură de tipul celor sus-menționate.

Proiectul propune și cinci scenarii de viitor pentru sistem. La o primă analiză, autorii se antepronunță și au decis deja că dacă se păstrează actuala funcționare, sistemul va rămâne fără clienți.

Iată care sunt scenariile propuse:

Scenariul 1: SACET funcționează în același regim, cu aceleași surse de producere a energiei și cu un declin accelerat al consumatorilor branșați;

Scenariul 2: SACET se desființează și toți consumatorii branșați își instalează surse individuale;

Scenariul 3: SACET trece de la generarea centralizată din cărbune la generare din gaz metan și surse regenerabile;

Scenariul 4: SACET devine SADET cu generare distribuită din gaz metan și surse regenerabile;

Scenariul 5: SACET se extinde în regim de producere mixtă cu surse regenerabile și trece la rețele de generația 4 și 5.

În urma analizei scenarilor propuse s-a constat faptul că scenariul 4 este cel mai atractiv din toate punctele de vedere, raportat la criteriile de cost-beneficiu, nivel atins de decarbonizare, respectiv costul uniformizat cel mai redus pentru producerea energiei termice. În consecință, se recomandă adoptarea acestui scenariu, care în perspectivă va putea deservi și eventuale extinderi ale SACET.

Pe de altă parte, scenariile sunt gândite progresiv, astfel încât dacă se inițiază modernizarea SACET cu scenariul 3 se poate ajunge gradual la scenariul 5.