“E foarte bizar că acuzele oscilează între prea multe șantiere și zero proiecte”. Interviu cu primarul Dominic Fritz, la trei ani de la preluarea mandatului (I)

În urmă cu exact trei ani, pe 30 octombrie 2020, Dominic Fritz prelua mandatul de primar al Timişoarei, după mai bine de la o lună de la câştigarea alegerilor. Şi asta după ce candidatura sa a fost contestată în instanţă pentru că… nu era român. Contestat, dar totodată şi apreciat pentru activitatea din aceşti trei ani, Fritz explică în interviul de mai jos care sunt realizările sale, dar şi problemele cu care s-a confruntat în această perioadă. De la Colterm, fonduri europene, şantiere, până la Timişoara Capitală Culturală. Dacă prima parte a interviului se concentrează pe administraţie, a doua parte va viza chestiuni politice.

În urmă cu exact trei ani aţi preluat mandatul de primar al Timişoarei. Cum credeţi că arată Timişoara în octombrie 2023 faţă de Timişoara lui octombrie 2020? E o schimbare?

În primul rând Timişoara nu mai este în pandemie cum era în octombrie 2020. Să nu uităm că primul meu an de mandat a fost într-o perioadă cumplită pentru oraş, pentru ţară, pentru întreaga lume. Cred că ceea ce arătat atunci Timişoara în solidaritate, în spirit de comunitate – vă amintesc doar de acţiunea noastră “Oxigen pentru Timişoara”, unde am strâns sute de mii de euro –  ori acest spirit trăieşte mai departe şi Timişoara astăzi este un oraş extrem de vibrant, un oraş în plină renaştere şi asta şi pe partea de atmosferă, de cultură. Este viaţă! Toţi cei care vin în vizită îmi spun că timişorenii sunt deschişi, zâmbitori. Deci greul care a existat în pandemie s-a dus. Dar Timişoara este şi un oraş în plină dezvoltare. Asta se vede şi în investiţiile pe care le facem. Mulţi se plâng că sunt multe şantiere, dar asta se întâmplă fiindcă am deblocat multe şantiere unde nu s-a mişcat nimic timp de opt ani şi acum trebuia să le terminăm repede în trei-patru ani. Dar şi în zona privată s-a declanşat o emulaţie. Doar azi dimineaţă m-am întâlnit cu reprezentanţii a 20 de firme americane. Vin investitori, discută despre planuri de viitor. Doar în acest an am fost la şapte deschideri de firme noi, de sedii noi, de extinderi de fabrici.

Deci e o schimbare în bine?

Bineînţeles, este o mare schimbare în bine şi o dinamică care cuprinde nu doar administraţia publică, ci şi mediul privat, societatea civilă şi cu toţii contribuie la această dinanică.

În momentul în care aţi preluat mandatul probabil aţi făcut o foaie de parcurs, aţi fixat unele jaloane. La trei ani de mandat cât credeţi că aţi realizat din ce v-aţi propus că o să faceţi în această perioadă?

În mare parte da. Eu am preluat o situaţie în care toate proiectele europene erau mai mult sau mai puţin blocate. Rata de absorţie era undeva la 0,2% şi era clar că acest ciclu de finanţare se termină în decembrie 2023, deci după trei ani. Aveam trei ani să rezolv această situație și acum am ajuns la 80%, până la sfârșitul anului o să ajungem la 90% și sunt foarte mândru de acest lucru. În același timp am vrut neapărat să pornim reforma patrimoniului Timișoarei și asta a început în cadrul primăriei și de aceea a şi durat mai mult decât mi-aș fi dorit. Dar în ultimul an toate acțiunile noastre de recuperare a patrimoniului, terenuri, clădiri, sunt în plină desfășurare. Am vrut să facem progrese mari pe partea de digitalizare, iarăși a durat un an mai mult decât mi-aș fi dorit. Mi-aș fi dorit ca după doi ani să avem toate procedurile digitalizate. Acum după trei ani suntem gata pe partea internă, toate procedurile interne sunt digitale, se poate semna totul digital, nu mai este nevoie de mape și documente și semnătura holografă, care a furat foarte mult timp și energie. De la începutul anului viitor vom avea și un portal unic pentru cetățeni, ca și cetățenii, la rândul lor, să poată, dacă vor, să facă totul digital. Deci astea sunt doar câteva lucruri pe care mi le-am propus și care au ieșit în condițiile unei pandemii, în condițiile unor blocaje funcționale în instanță prin sindicatul celor care au avut de pierdut privilegii din cadrul primăriei. Eu sunt mândru de echipa cu care am reușit aceste realizări.

Încă sunt câteva personaje toxice care blochează lucrurile din interior

Aveţi unele nemulţumiri, ca să nu zic eşecuri?

Desigur, mi-aș fi dorit ca toată reorganizarea primăriei să avanseze mai mult. Desigur încă sunt câteva personaje toxice care blochează lucrurile din interior, dar e o luptă de cursă lungă această curățare a sistemului.

Vorbeaţi de proiecte europene. Principalul atac din partea opoziţiei este că nu aveţi niciun proiect în trei ani. Primarul ZERO proiecte. Cum comentaţi?

E foarte bizar pentru că acuzele oscilează între prea multe șantiere și zero proiecte. E absolut bizar. Am semnat contracte, trebuie să văd cifra corectă, în valoare de peste 800 de milioane de lei. Tocmai a fost un mare concurs vizibil pentru reamenajarea Pieţei Victoriei. Acum suntem cu câțiva pași înainte să dăm autorizație de construcție pentru reorganizarea Pieţei Traian. Avem Mocioni, avem Calea Șagolului, avem în Dacia un proiect unde lucrăm la studiul de fezabilitate pentru reamenajarea spaților publice. Este o serie de proiecte mari, reale, la care lucrăm. O serie unde suntem în faza de elaborare a temelor de proiectare. De exemplu Marele Parc în Ciarda Roșie. O să-l scoatem la licitație în curând. Sunt studiul de fezabilitate pe 12 hectare. Tot ce facem pe partea de digitalizare a administrației. Pentru mine clar că e și un proiect recuperarea patrimoniului și redarea acestor terenuri de pe malul Begăi comunității. Timișorenii clar că nu cumpără această falsă temă.

E ca un slogan…

Exact. Dar e un slogan a celor care nu vor să vadă realitatea.

Domnul Robu ne-a lăsat 68 de proiecte de blocuri total blocate, cu o soluție tehnică proastă

Zilele trecute a apărut ştirea că primăria ar fi pierdut 100 de milioane de lei fiindcă au fost abandonate proiecte sau au fost tergiversate. Care e realitatea?

Marea majoritate din acești bani sunt proiecte care sunt etapizate, unde închidem acum etapa, de exemplu, Liceul Waldorf, unde într-un singur an de zile am reușit să ridicăm o aproape clădire întreagă, unde contractul de finanțare l-am semnat abia anul trecut și într-un timp record am avansat chiar, și în care acum restul lucrărilor vor fi făcute pe noul program de finanțare. Același lucru se întâmplă la Consiliul Județean cu drumul din Dumbrăvița. Unde, într-adevăr, nu am reușit să rezolvăm toate problemele, este pe partea de anvelopare a blocurilor, unde domnul Robu ne-a lăsat 68 de proiecte de blocuri total blocate, cu o soluție tehnică proastă, nefezabilă, cu licitații care n-au funcționat și unde, efectiv, am refăcut totul de la zero și am reușit să finalizăm o bună parte din aceste proiecte și să le ducem la bun sfârșit. Și sunt câteva pe care nu vom reuși să le ducem la bun sfârșit acum pe fonduri europene, dar vom merge mai departe din bugetul local și vor exista alte surse de finanțare în viitor, pentru că eficiența energetică e foarte importantă. Dar, încă o dată, cifra relevantă, dacă vorbim de fonduri europene, este că, acum trei ani, rata de absorție a fost la 0,2%, acum este peste 80%. Asta este realizarea reală. Și un motiv al nereuşitei, este pentru că, în trecut, s-a lucrat nu doar la proiecte europene, ci, în general, cu studii de fezabilitate extrem de proaste, care au dat naștere la proiecte tehnice extrem de proaste, și care s-au blocat în faze ulterioare.

Potrivit ultimului barometru privind calitatea vieţii, cele mai mari nemulţumiri ale timişorenilor se leagă de traficul auto şi drumuri. De altfel, exact ca şi cu un an în urmă. De aici întrebarea: când vor fi finalizate marile şantiere rutiere din oraş? Este o întrebare pe care şi-o pun mai toţi timişorenii.

Pe Cetății am dat drumul la trafic, mai ales intersecția între Bogdăneștilor și Cetății este deschisă de câteva săptămâni. Cetății vom finaliza în următoarele săptămâni,

Cu tramvai cu tot?

Cu tot cu tramvai, da. Bogdăneștilor, acolo mai lipsește o buclă în spate pentru că Pasajul Solventul nu este gata.  eci trebuie să ne asigurăm că tramvaiul se poate întoarce. Acolo vom da drumul la trafic până la sfârșitul anului. Stan Vidrighin este în grafic, acolo mai durează un an lucrările. Acolo au fost două proiecte suprapuse. Şi proiect de schimbare a utilităților și a canalizării și un proiect de reabilitare bulevard cu linii de tramvai. Se vor da drumul la acestea, în plus avem Pasajul Solventul, unde sunt întârzieri pentru că e pe Anghel Saligny și guvernul nu mai are bani. Deși avem un contract de finanțare pentru 43 de milioane de lei, guvernul acum deja are restanțe de 900 de milioane de lei pe Anghel Saligny și nu mai are de unde să plătească. Foarte important pentru noi este și centura. Un proiect care nu este al nostru, dar când va exista centura, asta va ajutat foarte mult traficul în Timișoara.

Sunt nemulţumiri şi faţă de transportul în comun, iar acolo marea problemă este lipsa şoferilor la STPT. S-a mai rezolvat din problemă după majorarea salariilor? Au venit oameni. Ce știți?

Din câte îmi spune domnul director, chiar în prima săptămână au făcut 10 sau 15 angajări. Cifra concretă pot să o aflu. Noi acum avem salariul cel mai mare din toată țara în transportul în comun și bineînțeles că suntem optimiști că asta va duce la o creștere a personalului de port. Vom începe și o campanie mare de recrutare, deci nu ne bazăm doar pe mărirea salariului. Da, sunt 150 de posturi vacante la personalul de bord.

E păcat de flota care s-a adunat și nu sunt șoferi acum.

Exact

Vechea problemă. Colterm. Nu insist foarte mult. Va fi cădură la iarnă?

Va fi cădură la iarnă. Avem stocuri de gaz de patru ori mai multe decât anul trecut. Stocuri de cărbune de două ori mai multe decât anul trecut. Avem contracte plătite în avans. Situația este foarte stabilă și rămâne o provocare pe termen lung. Tocmai de aceea investim în continuare în schimbarea rețelei, țevilor. Bineînțeles că lucrăm la mai multe proiecte pentru a schimba modalitatea de producție. Suntem în discuții cu mai multe firme pe geotermie, unde avansăm. Avem proiecte pentru cogenerare. Dar da, va fi cădură la iarnă, așa cum a fost și iarna trecută. Este o mare realizare că am reușit să stabilizăm situația la Colterm. Cu prețul într-adevăr de-a ajunge la un preț real al costurilor. Adică, am dublat și subvenția. Plătim aproape 200 de milioane de lei anual la Colterm. Este o sumă uriașă, mult prea mare, dar necesară ca să ținem în viață acest sistem până când putem să finalizăm retehnologizarea.

Avem cinci lanțuri mari care au planuri pentru a deschide hoteluri în Timişoara

Vreau să trecem la capitolul Capitală Culturală. Mai este puțin și se termina anul capitalei culturale. La începutul anului, îmi aduc aminte, într-un interviu, spuneați că Timișoara o să strălucească în acest an. S-a întâmplat acest lucru?

Da, sunt entuziasmat. E o mare sursă de inspirație pentru mine, pentru mulți timișoreni, dar și pentru foarte mulți vizitatori care vin. Eu am primit foarte multe delegații străine. De la turiști, la oameni de afaceri, la delegații politice sau administrative din toată Europa. Reacția consistentă este una de admirație pentru ceea ce reușim în Timișoara, dar și de inspirație. Efectiv, oamenii vin aici și sunt încurajati și inspirați să creadă că România are un viitor și că Europa are un viitor. Nu cred că putem să ne dorim mai mult decât să inspirăm. Felul în care s-a mobilizat comunitatea locală, consistența programatică a programului cultural mi se pare foarte mare. Deci sunt uimit de cât de multe lucruri faine s-au întâmplat în acest an și pe partea oficială a programului, dar și dincolo de programul oficial.

Citez cu aproximaţie din ce spuneaţi la început. Miza nu este să facem concerte uriaşe, ci despre un spirit în care cultura să rămână parte din comunitate. Miza este să rămânem cu lucruri de care va profita Timişoara pe termen lung. Se atinge acest obiectiv?_

Absolut. Uitați-vă la cozi în fața Operei, cozi în fața cinematografului Timiș. La Victoria este plin în primul an, 36.000 de vizitatori la peste 600 de evenimente. Și Filarmonica este plină. În Parcul Rozelor au fost niște concerte mari. Dar și dincolo de asta, eu întotdeauna vorbesc cu jurnaliști străini despre un proiect foarte frumos care s-a întâmplat în piața Ocsko, unde a fost o expoziție foto cu piețarii de acolo care au devenit cumva fotomodele. Şcolile care se implică în tot felul de evenimente și de acțiuni culturale, e această vibrație în oraș și clar că ea va trebui să rămână. Cred că cel mai important este că am și avut nevoie ca oraș de confirmarea vizitatorilor, confirmarea presei. Foarte multă presă este. Să nu uităm de Time Magazine unde am apărut, de Independence, adică presă mare în toată lumea. Cred că am avut și nevoie de acest imbold să ne îmbărbătească un pic vizitatorii și să ne spună în față: Sunteți unul dintre cele mai frumoase orașe din Europa și meritați să deschideți ușa vizitatorilor. Dacă ne uităm ce efervescență este în zona Horeca, ce restaurante, terase, cafenele frumoase s-au făcut, cred că e doar începutul. Hoteluri. Avem cinci lanțuri mari care au planuri pentru a deschide hoteluri. Avem acum o organizație de management a destinației, una dintre primele care s-au făcut. Acum câteva zile a ieșit sentința definitivă de la instanță. Și ne organizăm pentru a promova Timișoara. Pentru mine inclusiv să descoperim unde suntem descoperiți, adică unde mai trebuie să livrăm pentru viitor, pentru a fi un oraș și mai primitor. Inclusiv asta este un rezultat foarte bun al capitalei.

Pe de altă parte, fiindcă ați vorbit foarte mult de vizitatori, și aici sunt foarte multe atacuri privind numărul mic de tuirişti, cel puțin aşa arată datele de la Statistică. Nu prea este numărul scontat la începutul anului. Contestaţi aceste date?

Aici vorbim despre lucruri total diferite. Statisticile numără câți oameni au fost într-un hotel. În primul rând știm că a crescut foarte mult oferta pe piață de apartamente și așa mai departe, ceea ce nu este măsurat. Nu este măsurată partea asta privată, să vină prieteni la prieteni, unde eu știu că foarte mulți au venit. Nu se măsoară vizitatorii de o zi care nu o noptează. De aceea eu sunt foarte relaxat în privința acestor atacuri, pentru că e evident pentru toată lumea care a fost într-o oricare seară de vară, s-a plimbat prin Timișoara și a văzut ce viață este. Dar și aici, pentru mine, mult mai important decât numărul turiștilor anul acesta sau numărul celor care au stat într-un hotel anul acesta, este numărul hotelurilor care se vor construi în Timișoara, pentru că investitorii cred că Timișoara are un potențial mult mai mare. Era clar că nu o să pice din cer niște paturi de hotel anul acesta. Deci trendul e cel care contează și trendul este clar unul de creștere rapidă.