Mircea Geoană continuă să conducă topul prezidenţiabililor. Diana Şoşoacă în faţa lui Nicolae Ciucă

Candidatul independent Mircea Geoană se situează în continuare pe primul loc în preferinţele de vot ale românilor pentru alegerile prezidențiale, arată cel am I nou sondaj de opine eferctuat de INSCOP. Liderul PSD, Marcel Ciolşacu, se clasează pe poziţia a doua, iar marea revelaţie este Diana Şoşoacă, locul trei. Dezastru pentru preşedintele PNL, Nicolae Ciucă.

Sondajul de opinie realizat de INSCOP Research la comanda News.ro în ianuarie 2024 a testat două scenarii de vot pentru alegerile prezidențiale: unul care include drept potențiali candidați pe liderii principalelor partide politice și pe Mircea Geoană (independent), iar altul care îl include, pe lângă cei deja enumerați, și pe Victor Ponta.
Estimare participare la vot pentru alegerile prezidențiale
Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” vor merge la vot la alegerile prezidențiale și 10 ”sigur da” vor merge la vot, 9,8% dintre români au ales 1, 1% au ales 2, 1,2% au ales 3, 1,1% au ales 4, 7,1% au ales 5, 1,3% au ales 6, 4,7% au ales 7. 5% indică 8, 3,9% aleg 9 și 64,4% indică 10. 0,5% nu știu sau nu răspund la această întrebare.Varianta 1 – alegeri prezidențiale
Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri prezidențiale, din cei 80,2% dintre români care au o opțiune de vot clară, 24,6% l-ar alege pe Mircea Geoană (candidat independent), 15,1% i-ar da votul lui Marcel Ciolacu (PSD) și 14,8% ar pune ștampila de vot pe Diana Șoșoacă (din partea SOS România). În clasament urmează Nicolae Ciucă (PNL) cu 10,8%, Victor Ponta (Pro România) cu 10,7% și George Simion (AUR) cu 10,4%. Clasamentul opțiunilor de vot este încheiat de Cătălin Drulă (din partea Alianței Dreapta Unită) cu 4,7%, Dacian Cioloș (REPER) cu 4,1% și Kelemen Hunor (UDMR) cu 3%. 1,7% dintre români ar alege un alt candidat.Varianta 2 – alegeri prezidențiale și comparație cu septembrie și noiembrie 2023
În varianta de candidați testată inclusiv în septembrie și noiembrie 2023, dacă duminica viitoare ar fi chemați să voteze noul președinte al României, din cei 78,3% dintre români care au o opțiune de vot, 26,5% l-ar alege pe Mircea Geoană, candidat independent, (25,3% în septembrie și 26,2% în noiembrie 2023), 18,9% ar pune ștampila pe Marcel Ciolacu, candidat din partea PSD (19,5% în septembrie și 20,8% în noiembrie 2023) și 14% pe Diana Șoșoacă, din partea SOS România (10,1% în septembrie și 14,4% în noiembrie 2023). În clasament urmează George Simion (AUR) cu 13,3% (18,7% în septembrie și 14% în noiembrie 2023), Nicolae Ciucă (PNL) cu 11,4% (11,2% în septembrie și 12,1% în noiembrie 2023), Cătălin Drulă (din partea Alianței Dreapta Unită) cu 5,9% (5,6% în septembrie și 4,2% în noiembrie 2023), Dacian Cioloș (REPER) cu 5,1% (4,1% în septembrie și 3,9% în noiembrie 2023) și Kelemen Hunor (UDMR) cu 3,6% (2,7% în septembrie și 2,4% în noiembrie 2023). 1,3% dintre români ar alege un alt candidat (2,8% în septembrie și 1,9% în noiembrie 2023).

Remus Stefureac, director INSCOP Research: ”Intenția de vot la alegerile prezidențiale pentru varianta de candidați testată în septembrie și noiembrie 2023 și repetată în ianuarie 2024 rămâne relativ constantă, schimbările fiind neglijabile. Pe de altă parte, introducerea unui nou candidat în listă și anume Victor Ponta (Pro România), modifică cifrele. Fostul premier, care păstrează un nivel ridicat de notorietate, pare a lua cele mai multe voturi de la candidații PSD, Marcel Ciolacu și AUR, George Simon. De asemenea, pierde două puncte și Mircea Geoană, ceilalți candidați înregistrând schimbări minime în intenția de vot.  Alegerile prezidențiale vor fi principala competiție care va influența anul electoral 2024, motiv pentru care desemnarea candidaților ar putea juca un rol esențial în calibrarea performanței partidelor la alegerile europarlamentare, locale și parlamentare.”

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda agenției de știri News.ro. Datele au fost culese în perioada 16 – 24 ianuarie 2024. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.