Politica

„Sunt un liberal în adevăratul sens al cuvântului, cred în economia de piaţă, cred în drepturi şi libertăţi civile”. Interviu cu viceprimarul Ruben Laţcău (I)

Viceprimarul Ruben Laţcău este considerat „omul dur”, chiar rău din primărie. De unde această „reputaţie”? Ce relaţie are cu primarul Dominic Fritz? Dar cu angajaţii primăriei şi consilierii locali? Ce a schimbat în administraţia timişoreană? Cine sunt cei care se opun reformelor? Cât mai vrea să stea în administraţie şi politică? Acestea şi multe altele sunt întrebările la care a răspuns Ruben Laţcău într-un interviu care se întinde în două părţi.  

De ce aţi intrat în politică? De ce USR?

Am devenit activ civic în 2012, odată cu Roşia Montană. Am participat la acele proteste în mod constant. A venit Colectiv-ul şi îmi amintesc şi azi, la alegerile din 2016, când s-a format USR la nivel naţional, atunci am vrut să intru în politică. Era un partid nou cu oameni proaspeţi, liberali, liberali în sensul adevărat al cuvântului, şi din perspectivă economică, şi din perspectivă civică. Amândouă aspecte sunt foarte importante pentru mine. A fost o chestiune conjuncturală când am intrat atunci în politică fiindcă cu job-ul pe care îl aveam am fost plecat opt luni din ţară. După ce m-am întors, m-am înscris în USR mai mult din dorinţa de a face ceva.

În ce an?

În 2017. Adevărul este că înainte, ca pe orice tânăr, aveam 20 şi ceva de ani, mă bătea gândul să plec din România. Mi-am zis însă că nu pot să emigrez fără să fac ceva, să încerc să particip la o schimbare. Eu niciodată nu am zis că problema României sunt politicienii, parlamentul şi partidele politice. Din contră, cred că România suferă de prea puţină politică. Cred că e nevoie de mai multă putere în mâna politicienilor, fiindcă o mare parte din putere e deţinută de tot felul de structuri ilegitime democratice. Ele or fi legitime legal, dar democratice nu. Dacă te uiţi la nivel local, puterea administratrivă legală pe care o are un primar, de fapt, ea este feliată cu multe instituţii cu oameni care nu au fost supuşi votului democratic. Am ales USR fiindcă e singurul proiect politic din ultimii 20 de ani, care pe mine, ca cetăţean european, mă poate reprezenta. În contextul ăsta, prin cumul de împrejurări – nu mi-am propus asta – am ajuns viceprimar. Am fost şi coordonatorul programului lui Dominic Fritz. Nu mi-am dorit să ajung la Bucureşti, nu mi-am dorit alt lucru.

Sunteţi neomarxist?

Nu, sunt liberal în adevăratul sens al cuvântului, cred în economia de piaţă, cred în drepturi şi libertăţi civile.

Primăria Timişoara a devenit un partener credibil în relaţiile cu terţe părţi

Trec la administraţie. Cum arată Timişoara în ianuarie 2024 faţă de octombrie 2020, când aţi preluat primăria? S-au produs schimbările dorite?

Cea mai mare schimbare, pe care cred că cei mai mulţi dintre oameni nu o percep, dar cu impact puternic, este cea de credibilitate instituţională. Primăria Timişoara a devenit un partener credibil în relaţiile cu terţe părţi, cu firme, cu cetăţenii. În 2020, primăria nu avea credibilitate, era o instituţie plină de datorii, cu facturi neplătite. Avea în schimb o reţea de firme care o căpuşau şi care practic a în înconjurat-o în întregime. Iar un lucru pe care am dorit să-l facem a fost ca primăria să fie un partener cu care companiile private să fie lăsate să lucreze. Poate pentru multă lume acest lucru nu pare important, dar e un motiv mare pentru care Timişoara nu a evoluat un deceniu sau chiar a regresat, rămânând în urma altor oraşe Timişoara nu a făcut investiţii economice. Dacă ne uităm pe perioada 2012-2020 vedem că investiţiile totale făcute de primărie sunt mult mai mici decât investiţiile pe care le-am făcut în trei ani. Asta arată orientarea pe care o avem. O comparaţie foarte facilă este că în perioada 2016-2020 pentru fiecare leu pe care primăria îl investea în oraş, avea nevoie de 7 lei pentru funcţionare. Iar în acest moment am ajuns la un raport de 1 la 2. Adică la un leu investit avem nevoie de 2 lei pentru funcţionare. Şi la funcţionare nu includem doar angajaţii primăriei, ci şi transportul în comun, termoficare şi toate celelalte cheltuieli, drumuri, spaţii verzi etc. Deci a fost o eficientizare. Dacă privim dintr-o perspectivă liberală în care rolul administraţiei publice este să facă investiţii, să dezvolte comunitatea, vedem o îmbunătăţire uriaşă a modului în care primăria investeşte în oraş. Dar asta e o schimbare care se poate vedea doar în timp. O schimbare care nu se poate vedea de pe azi pe mâine, se vede doar în mandate.

Da, lucrurile nu sunt foarte palbabile, există foarte multe nemulţumiri…

Eu cred că o mare parte din realizări se vede. Pentru că până la urmă, în ultimii trei ani, principala nemulţumire a fost numărul mare de şantiere pe care le avem deschise în oraş. Doi ani toată lumea s-a plâns că şantierele ne blochează şi ne încurcă viaţa. Multe şantiere se vor închide, iar altele se vor deschide. Important este să menţinem acest ritm. Dar asta a fost o schimbare majoră. Altfel spus, anul trecut am avut investiţii de 650 de milioane de lei, la un buget total de un miliard şi jumătate.

Vorbiţi de investiţii proprii de la bugetul local…

Exact, şi mă refer la execuţii.

Fiindcă se face confuzia între bani europei şi investiţi proprii…

Se face confuzia şi între propuneri şi realizări. În sensul în care vedem cum un primar anunţa un buget de 3 miliarde şi junătate, dar dacă ne uităm la execuţia bugetară a acelui oraş vedem că este de mai puţin de jumătate.

E vorba de Cluj, de Emil Boc…

Da, e vorba de Cluj. La Oradea, de exemplu, în 2022  s-a anunţat un buget record de 2,2 miliarde de lei. Dacă ne uităm la execuţie, vedem că n-a ajuns la 1,5 miliarde. Asta arată gradul de butaforie în care a ajuns bugetarea publică în România, în care bugetăm lucruri care nu se vor face, comunicăm aceste cifre ca şi cum ele ar fi reale, dar ele nu se adeveresc. Ceea ce ne-am propus noi să facem este să ducem bugetul Timişoarei într-o zonă de realism. Dacă ne propunem să cheltuim nişte bani ca să construim un drum, chiar vom construi acel drum, nu doar îl menţinem pe buget şi menţinem acea investiţie la nivel comunicaţional, dar la nivel real pe teren ea nu se vede. Mă întorc la ce spuneam, doi ani asta a fost principala plângere, că nu se face nimic sau dacă se face se fac prea multe şi ne încurcă. După ce ritmul lucrărilor a crescut, iar şantierele sunt aproape gata, se spune: „Da, se fac, dar nu sunt proiectele lor”.

Primarul Fritz nu și-a luat un consilier de tipul Nasleu

Sunt proiectele altui primar…  

Da. Aceste argumente mereu se vor schimba şi se vor actualiza. Obiectivul lor este să decredibilizeze orice tendinţă şi dorinţă de reformă pe care cineva o are. Acesta e obiectivul, fiindcă trebuie să fim sinceri, administraţia trecută a fost o administraţie care a funcţionat pe model oligarhic cu un partid reţea, clientelar. La nivelul anului 2020, undeva la un sfert, cel puțin o cincime din angajații primăriei, ai STPT-ului, ai Coltermului, ai serviciilor publice erau, dacă nu membrii PNL, rude sau parte din rețeaua pe care PNL-ul o are. Și ăsta este, de fapt, un mod oligarhic de a conduce. Este una dintre problemele pe care le are România, aceste rețele care acaparează puterea și ale căror principal obiectiv este ca vârful piramidei să acapareze resursele și să le redistribuie înapoi, jos în piramidă, iar baza piramidei să reîntoarcă voturi și sprijin către vârf. Ceea ce noi am făcut în acești ani a fost, pe lângă să creștem foarte mult investiția, a fost să începem acest proces de deparazitare în primărie, de a scoate oameni care, în mod evident, au fost fie corupți, fie au avut suspiciuni mari de corupție. Mă refer aici la doamna Aurelian, pe care am dat-o afară, a fost un război pe care nu l-a purtat nimeni cu dânsa.

A fost şi Răvășilă…

Mă refer şi la Răvășilă, dar și la alți directori care nu-și pot justifica averile. Cum e fostul director de la Direcția Tehnică (Culiţă Chiş – n.r.) sau fostul director de la Direcția de Mediu (Adrian Bere – n.r.). Amândoi au avut PUZ-uri de milioane de euro pe care nu au cum să le justifice din salariile de bugetari pe care și ei și soțiile lor le-au avut toată viața. În mod evident, în momentul în care încep să intru într-o structură de genul ăsta și încep să dai afară elemente critice, elemente cheie în această structură, să decăpușezi, în mod evident va exista o contrareacție. Și această rețea clientelară, această structură oligarhică acoperită de un partid politic, va depune toate eforturile ca să te decredibilizeze, ca să te submineze, ca să îți atace principalele tale calități, să spună că ești penal când tu de fapt ce faci este să elimini oamenii suspecți de corupție sau oamenii care sunt chiar anchetati pentru corupție.

Aceleași acuze vin și de partea cealaltă, că ați USR-izat primăria.

Doar că aceste acuze nu se pot dovedi și aceste acuze nu se văd în realitate. Adică primarul Fritz nu și-a luat un consilier de tipul Nasleu, nu? Primarul Fritz nu și-a luat un consilier de tipul Răvășilă care să ia șpaga pentru morți în cimitire. Primarul Fritz nu a perpetuat aceste persoane care traficau de fapt concursurile la primărie, cum a fost doamna Aurelian. Primarul Fritz i-a eliminat din primărie pe toți acești directori care nu își pot justifica averile. Și este un caz școală de hoțul care strigă hoți doar ca să decredibilizeze eforturile celor care vor cumva să facă curățenie. Fenomenul acesta se întâmplă nu doar în Timișoara, se întâmplă în toată România. Este un fenomen care este tipic și este din păcate un lucru pe care nu putem să-l eliminăm cu ușurință și va fi o luptă pe care România o va avea în următorul deceniu, lupta de a scoate de fapt aceste clanuri, aceste rețele clientelare din decizii ale statului și de a le elimina accesul la resurse, la banii publici. Și cu siguranță toate aceste rețele care au alimentat și presa, care au alimentat și formatori de opinie, care au alimentat și alte instituții sau alte structuri ale statului, cu siguranță aceste rețele se vor împotrivi și se vor lupta ca să nu fie eliminate de la accesul de la banii publici.

Graficul lucrărilor de pe şantiere

Ați vorbit despre șantiere. Sunteți omul din primărie care se ocupă cu șantiere. În ce stadiu sunt? Și mă refer la marile șantiere

Da, toate aceste șantiere mari sunt în grafic. În februarie tramvaiul va recircula pe linia 4 pe Bulevardul Cetății. Sunt în grafic sau dacă avem prelungiri de termen, aceste prelungiri de termen sunt din factori obiectivi. De exemplu, pe Cetății și pe Vidrighin am avut o prelungire de termen care a fost dată de întârzirile pe proiectul de apă-canal, proiect Aquatim. Întârzieri care au fost cauzate de războiul din Ucraina și de aprovizionarea cu țeavă. La semnarea contractelor de execuție, mare parte din țeava pe care executanții o contractase era de la Mariupol, de la Azovstal. Precum știm, rușii au ras acea fabrică și a fost nevoie ca toată această aprovizionare să fie refăcută. Această refacere a liniilor de aprovizionare a creat întârzierile de aproximativ șase luni de zile. În momentul în care o astfel de situație excepțională se întâmplă, în mod evident acest impact se va simți și pe șantierele noastre. Dar, dincolo de aceste situații punctuale, mare parte dintre șantierele noastre sunt în lucru. Acolo unde însă unde am avut firme care nu și-au făcut treaba sau care au întârziat enorm de mult finalizarea lucrurilor, cum a fost Fântâna cu peşti sau cum a fost Parcul Civic sau Alexandrescu sau blocurile ANL, acolo am penalizat aceste firme. Iar aceste penalizări au avut două efecte benefice. Pe de o parte, am eliminat aceste firme de la a mai avea acces vreodată la banii primăriei prin certificatele negative pe care le-am emis, prin care practic le blocăm în mod legal accesul la orice licitație de-a primăriei. Iar al doilea efect pozitiv este faptul că e un mesaj pe care îl transmitem în piață, unde constructorii mari, profesioniști, văd că, de fapt, Primăria Timișoara nu-și mai dorește colaborări sau nu mai dorește să aibă relații cu firme dintr-o zonă obscură. Un constructor serios nu vine la o lucrare ca să stea pe șantier 5 ani de zile, dacă termenul de execuție este 2 ani. Pentru că fiecare zi în care tu ai oameni, utilaje, care stau în șantier, e o zi în care tu ai costuri. Dar dacă nu ești un constructor serios, atunci îți doreşti să ai aceste probleme, pentru că îți dau ție motive pentru care să nu termini lucrarea, motive pentru care să ceri bani în plus. Şi realitatea este că în Timișoara există firme care au în jurul lor o rețea de căpușare a banilor publici. O altă firmă care recent a fost eliminată de la lucrările primăriei este TT Solaria, o firmă care a câștigat foarte multe contracte în administrația Robu și a câștigat și foarte multe contracte în administrația județeană de când PNL-ul a preluat conducerea Consiliului Judeţean. Este o firmă care are lucrări extrem de problematice și pe care i-am prins cu acte false la o lucrare pe care o avem la fostul liceu Mincu, actualul Lenau de pe Gheorghe Lazăr, aici mă refer cel de lângă 700. În cazul ăsta am reziliat contractul și respectiva firmă va avea în acest moment un certificat negativ și nu se va mai putea prezenta la nici o lucrare de-a Primăriei Timișoara. Așa că este un lucru pozitiv.

Un alt șantier mare, Solventul. Sunt în grafic și acolo lucrările?

Nu sunt în grafic la Solventul. La Solventul există întârzieri destul de mari. Pe de altă parte, este și un șantier extrem, extrem de complex. Durata de execuție contractată de 2 ani de zile a fost, din punctul meu de vedere, nerealistă de la început. Acolo aveam, din păcate, probleme și cu un proiect destul de superficial. Poate vom rezilea contractul, vom penaliza și vom relicita restul de lucrări, rămâne de văzut.

Ce firmă e acolo?

Spic Internazionale. E o firmă italiană. Vom vedea în funcție de cum se mișcă lucrurile. Intenția noastră este, indiferent că vom finaliza cu această firmă sau că vom fi nevoiți să relicităm lucrurile, să terminăm acest obiectiv de investiții, pentru că el va fi completat de un alt proiect mare pe care îl avem, în fază de proiectare, unde am semnat contract de finanțare deja european pe partea de proiectare. Mă refer la podul peste Solventul și drumul peste platformă. Și de fapt aici avem un ansamblu de subpasaj și pod și drum,  care va uni Bulevardul Bogdăneștilor de Bulevardul Dâmbovița și în felul ăsta practic vom deschide sau vom închide inelul patru în zona de est la orașului.

 

Share
Published by
Ino Ardelean

Recent Posts

Emoţii mari pentru o familie din Lovrin, care de sărbători putea rămâne fără casă din cauza unui incendiu

Duminică, 22 decembrie, în jurul orei 12:10, ISU Timiş a fost anunţat despre producerea unui…

3 ore ago

Oprit în trafic înainte de a produce nenorociri! Beat „mort” şi fără permis, cu tupeu la volan

„Curaj” prostesc! La data de 21 decembrie, polițiștii Secției 5 Poliție Rurală Belinț au reținut…

4 ore ago

Culmea prostiei? Să furi o maşină, să nu ai permis şi să mai faci şi accident

Un copil teribilist a făcut-o lată chiar înainte de Sărbători! Dacă alţi adolescenţi de vârsta…

5 ore ago

CCIA Timiș lansează două cursuri gatuite de profesionalizare a angajaților

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Timiș anunță lansarea a două cursuri gratuite care…

5 ore ago

Lista proiectelor de pe lista suplimentarelor e prea stufoasă. O consilieră locală de la AUR vrea limitarea acestei proceduri

Primarul Dominic Fritz a fost luat la rost de unul dintre cei trei consilieri locali…

5 ore ago

Vremea rece a scos la lucru utilajele de deszăpezire pe drumurile naționale și autostrăzile din vestul României/VIDEO

În cursul nopții, pe drumurile naționale și autostrăzile din zona de vest s-a acționat și…

6 ore ago