“Cred că etapa în care funcționarii taie frunze la câini s-a încheiat. Pilele n-au ce căuta într-o instituție condusă de mine.” Interviu cu Alfred Simonis, preşedintele ales al CJ Timiş (I)

Cel mai probabil la începutul săptămânii viitoare, Alfred Simonis va fi învestit oficial în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean. Ce proiecte şi-a propus, cum vrea să reformeze aparatul instituţiei, dar şi despre modul de implicare la echipa de fotbal Poli Timişoara în interviul de mai jos. În această parte, doar chestiuni administrative. Într-o a doua parte a interviului, probleme politice

Sunteţi la începutul unui nou drum, de preşedinte al CJ Timiş. Aţi avut timp de la alegeri până la învestire să vă faceţi o imagine asupra instituţiei? Ce aţi găsit acolo?

Aș spune că am avut timp să-mi fac o imagine înainte de a mă decide să candidez pentru funcția de președinte al Consiliului Județean, pentru că mi-am dorit să înțeleg cum funcționează instituția și care sunt prioritățile pe care ar trebui să le parcurgem în perioada următoare. Pot spune că, în linii mari, lucrurile sunt într-o cadență care mă nemulțumește. Așa funcționează administrația publică în România și nu cred că doar la Timiș se întâmplă asta. Mi-ar plăcea să fie o instituție mai dinamică. Mi-ar plăcea ca lucrurile să se întâmple mai repede, mi-ar plăcea ca deciziile să se ia mai ușor. Şi se va întâmpla asta. Sunt structuri stufoase, pe sistem piramidal care blochează foarte mult, prin birocrație, dar și prin filozofi cărora le place să-și dea cu părerea mai mult decât e cazul. Se blochează astfel proiecte importante şi astfel se pierd bani europeni și probabil că acesta este unul din motivele pentru care, ne place sau nu ne place, Timișul nu s-a dezvoltat la modul la care putea să o facă și n-are sens să mai reluăm comparațiile cu alte județe care au reușit să se dezvolte într-un ritm accelerat. Se vor schimba multe în perioada următoare la Consiliul Județean și veți vedea lucrul asta.

Vom desființa posturi de conducere

Să înțeleg că schimbați organigrama, în primul rând.

Cred că orice primar, președinte de consiliu județean, în momentul în care își preia mandatul are această obligație de a-și face o structură organizatorică așa cum consideră el, evident, împreună cu consilierii județeni. Nu doar că vom schimba organigrama, dar nu doresc ca noi, la Consiliul Județean, să facem o concurenţă la companiile private din Timiș. Cred că etapa în care funcționarii taie frunze la câini s-a încheiat. Vor rămâne în Consiliul Județean cei care sunt profesioniști, care sunt specialiști, care sunt dornici de muncă și vor pleca cei care au venit pe diferite pile sau mai ştiu eu cum.

Câți angajați are instituţia acum?

Depinde ce înseamnă instituția. Aparatul propriu-zis este undeva la 250. Sunt însă peste 2.500 cu tot ce înseamnă instituţiile din subordine. Mult, foarte mult. Poate peste 200 de milioane este nivelul salarizării pe tot ce înseamnă aparatul bugetar în Consiliul Judeţean, ceea ce este imens. Ne propunem o reducere de peste 10% a acestor sume.

Deci vor pleca oameni acasă…

Da, vor pleca oameni acasă. Vom desființa posturi de conducere, pentru că nu are sens să ai atât de multe posturi de conducere. Nu este o o poliță plătită cuiva. Nu vom face analize pe criterii politice. Strict va prima nivelul de performanță şi de competență. Îmi doresc să nu mai avem sute de agenți de pază la Consiliul Județean. Nu cred că cea mai mare firmă de pază din Timiș trebuie să fie una a Consiliului Județean la Direcția de Prestări Servicii. Este o aberație din toate punctele de vedere și din punct de vedere economic – se risipesc foarte mulți bani – , dar și din punct de vedere al eficienței. Consiliul Județean nu trebuie să se ocupe cu paza, iertați-mă, sau cu curățenia. Avem cu totul și cu totul alte obiective. Mai bine angajăm niște oameni care știu să atragă şi să implementeze fonduri europene, de exemplu. În ritmul acesta cheltuim foarte mulți bani pe salarii și atunci evident că nu ne mai rămân bani pentru investiții. Vom face o organigramă mai suplă, vom încerca să reducem nivelul cheltuielilor, vom intra și vom tăia chirurgical și la Direcția Generală de Asistență Socială (DGASPC), acolo unde se cheltuiesc foarte mulți bani, fără să scădem calitatea serviciilor. Intenționăm să avem o structură care va face achiziții centralizat la nivelul Consiliului Județean, astfel încât să economisim bani.

Pe modelul primăriei?

Pe model european care a fost implementat în România şi în alte localități, dar înțeleg că se face și la Primăria Timișoara. Nu știu dacă cu succes sau nu. Cred că cel mai important lucru este să avem bani pentru a dezvolta județul Timiș. Pilele n-au ce căuta într-o instituție condusă de mine.

Nu putem contesta tot ce s-a întâmplat

Există proiecte pe care le veţi continua? Dar unele pe care o să le blocaţi?

Cu siguranță există de ambele. Am depășit perioada campaniei electorale, nu pot spune că totul a fost negru. Fiecare administrație are și bune, și rele. Sunt lucruri care s-au întâmplat într-un ritm mai lent decât aș fi dorit eu, dar s-au întâmplat și lucruri bune. Nu putem contesta tot ce s-a întâmplat. Eu sunt un om care încerc să caut consens, încerc să caut colaborare cu decidenții și nu pot implementa un sistem de colaborare între factorii de decizie locală și națională încercând să-i critic în permanență. Evident că vom continua lucrurile care au început și sunt bune, la o altă dinamică, așa cum spuneam, și cu siguranță există și proiecte pe care le vom regândi, ca să spun așa. Repet, cel mai important lucru pe care îl vom aduce actuala echipă va fi modul în care ne vom raporta la obiectivele importante, la cetățeni.

Trei proiecte mari pe care vreți să le finalizați în acest mandat sau măcar să le porniți.

Sunt foarte multe proiecte. La stadion primul pas al construirii noii arene este demolarea vechii baze sportive.  Suntem în evaluare cu ofertele și probabil că în următoarele 2-3 săptămâni vom stabili câștigătorul şi sper să nu existe contestații. Nu e o evaluare complicată și complexă de făcut. Nu se construiește nimic, se demolează deocamdată. Îmi doresc foarte mult ca acest stadion să fie construit. Îmi doresc ca Institutul Oncologic să fie construit și suntem în licitație și cu acela. Îmi doresc ca la Centura de Vest să înceapă odată lucrările. Mai amintesc descărcarea de pe autostradă la Sânandrei, noul corp de spital care a primit aviz zilele trecute și probabil că va urma licitația, un nou corp după maternitate după Spitalul de arși. Există multe proiecte importante…

Muzeul Banatului?

Da, Muzeul Banatului. Castelul Huniade este un proiect care are deja trei surse de finanțare, dar nu acoperă jumătate din necesar. Restul va trebui să fie finanțat de către Consiliul Județean. Ne dorim parcarea din centru, de  lângă Hotel Timișoara. Parcarea aceea e promisă de zeci de ani și nimeni nu-i capabil să o facă. Cred că e absolut obligatoriu o nouă parcare la Spitalul Județean, pentru că deja am adus maternitatea. Anul viitor, pe final sau la începutul lui 2026, vom avea inaugurat Spitalul de arși, deci un nou corp de spital, și în paralel licităm construirea unui spital nou în curtea Spitalul Județean. Deci practic sunt trei noi spitale, trei noi clădiri în aceeași zonă și nu s-a construit nicio parcare, iar deja zona e sufocată. Vă dați seama ce va fi după ce toate cele trei corpuri vor fi finalizate și asta e o perspectivă de câțiva ani? Îmi doresc foarte mult să avem o descărcare de pe autostradă la două benzi pe sens până în sensul girator de aeroport. Şi aici am impulsionat lucrurile împreună cu Alin Nica și cu aparatul administrativ al Consiliul Judeţean. Dacă reușim să facem acest proiect care are finanțare europeană și nu înțeleg de ce lucrurile au stagnat, vom avea practic descărcare de pe autostradă în sensul giratoriu de la Izvin și pe patru benzi, un drum expres până în sensul giratoriu de pe centură de la aeroport, unde te poți conecta cu tot județul. Îmi doresc Timișoara-Moravița, autostrada care va prelua mare parte din traficul Centurii de Sud, nu o spun eu, o spun specialiștii. Şi cred că un alt obiectiv este a doua bandă pe Centura Nord, care este cea mai aglomerată bucată de centură din Timișoara.

Un complex sportiv cum nu există azi în România

Dar aceste obiective nu ţin foarte mult de Consiliul Judeţean, ci de Ministerul Transporturilor…

Nu e adevărat. O mare parte din ele țin, de exemplu dacă vorbim de descărcare este un proiect al Consiliului Judeţean. Sunt multe obiective, care ţin şi de Consiliul Judeţean. Construirea noului stadion depinde pe de o parte cum e demolarea de Consiliul Județean, dar și de finanțarea cu 5 sau 10% contribuția pe care o are Consiliul Județean pentru acest stadion.

Stadionul e în proprietatea CJ oricum.

Îmi doresc și o spun în premieră. Îmi doresc mult de tot și sunt deja de ceva timp în discuții avansate cu specialiștii să creăm un complex sportiv cum nu există azi în România. Un complex sportiv de amploare, întins pe câteva hectare, un complex sportiv pentru toate tipurile de sport, mă rog, pentru multe tipuri de sport.

Locaţia?

Locația încă nu vreau să o dezvălui. Suntem în cumpănă între două dintre ele. Sunt mai multe zone unde Consiliul Judeţean ar putea face așa ceva. E un complex sportiv care va avea bazine de înot, va avea pistă de atletism…

Va fi în proximitatea Timişoarei?

Evident, aproape de Timişoara. Va mai avea sală de futsal, terenuri de tenis și orice altceva ne spun specialiştii că e necesar pentru a se investi în copii până la urmă și în cei care vor să facă sport de performanță. Ne dorim ca Timișoara să devină un HUB de sport, dacă doriți, investind la standarde occidentale într-un astfel de complex sportiv din bani proprii, din bani europeni, dar și prin asocieri cu privați care își doresc să facă parte dintr-un astfel de proiect. Sunt și alte proiecte importante

De mai bine de 15 ani se vorbeşte de un mare intermodal. Politic a tot fost mutat pe la Recaş, Remetea Mare. Mai e un obiectiv al CJ Timiş?

E în analiză. În momentul în care se face și calea ferată care leagă aeroportul de Gara de Nord s-ar putea să devină interesantă o astfel de investiție. Sunt foarte multe investiții care sunt de făcut în acest moment în zona aglomerată a județului, dar și zona mai îndepărtată, în estul județului, care e cea mai subdezvoltată zonă a județului nostru, dar care are un potențial turistic imens. Ar trebui să investim niște bani în infrastructură pentru a atrage astfel investitori.

Îmi amintesc că se vorbeşte de acest proiect de 20 de ani, din timpul lui Constantin Ostaficiuc.

Zona aceea are un potențial turistic foarte mare. Lacul Surduc, zona Bârna, zona Luncani-Tomești, Nădrag, zona deluroasă unde se apropie de Munții Carașului, e o zonă frumoasă care are un potențial pentru un județ de câmpie. Lacul Surduc este un lac superb cum puține lacuri sunt în România. E adevărat că s-a construit haotic, dar mai e o parte care încă e virgină, dacă doriți. Poate că acolo reușim să facem niște reguli de urbanism normale. Am discutat cu doamna primar de acolo, poate preluăm anumite tipuri de infrastructură să investim noi pentru că localitatea nu se poate dezvolta. Lucrăm pentru ca acea zonă, comuna Fârdea, să devină stațiune de interes național și atunci se pot accesa și fonduri europene. Ne dorim să avem un fond la Consiliul Județean pentru cofinanțări de proiecte europene. Atunci băgăm un milion dar știm că aducem 10 înapoi. Şi îmi doresc un proiect pe centuri ocolitoare a localităților pentru că în acest moment avem mari probleme în județul Timiș și vom avea din ce în ce mai multe. O idee ar fi ca în perioada următoare să deschidem traficul greu pe la Cenad, pentru că noi pierdem foarte mulți bani neavând vamă de trafic greu în Timiș. Trebuie să gândim în perspectivă, să avem viziune, să ne înconjurăm de specialiști care știu să ne spună cum să ne dezvoltăm, neinventând apa caldă. Și nu în ultimul rând, îmi doresc să avem proiecte în colaborare cu Primăria Municipiului Timișoara, indiferent de culoarea politică a primarului sau a celorlalți care își doresc astfel de obiective. Cred că e absolut necesar ca, în sfârșit, cele două entități atât de importante, cele mai importante, să colaboreze pe marile proiecte. Iar acel tip de complex sportiv, dacă doriți, poate fi un exemplu de colaborare între Consiliul Judeţean şi Primăria Timișoara, pentru că dacă vrem să facem la standard de occidentale, trebuie băgate multe milioane, zeci de milioane de euro. Ori banii ăștia, dacă sunt împărțiți la 2 sunt mai ușor de investit. Sunt și alte obiective, iar încet-încet le vom implementa pe toate.

Puteţi să faceţi o promisiune timișorenilor? Aproximativ când se va putea organiza meciul inaugural pe noul Dan Păltinişanu?

E complicat de făcut o promisiune în acest moment, suntem încă în faza de demolare a stadionului. Dacă nu sunt contestații, chiar de anul acesta putem începe demolarea. Anul viitor cu siguranță va fi finalizată procedura de achiziție pentru construire şi proiectare și acolo iar depinde de eventuale contestații. Dar în mod normal, ca să pot să dau un termen, n-ar trebui să ne prindă alegerile din 2028 fără ca stadionul să fie finalizat. Este un termen pesimist, pentru că proiectarea și execuția stadionului are 30 de luni. Dacă anul viitor, undeva în martie, s-ar da câștigătorul și cu un termen 30 de luni, ar însemna mult înainte de alegerile următoare.

În 4-5 ani Timișoara poate avea o echipă care să se bată și la titlu

Apropo de Poli, aţi făcut unele promisiuni privind echipa de fotbal. O să intraţi în acţionariat?

În acest moment căutăm împreună cu Universitatea Politehnica formula legală prin care putem să ne asociem. E o condiție obligatorie dacă ne dorim ca această echipă, în acest moment fără stadion şi în liga treia, fără bani, cu datorii, fără perspectivă, să supravieţuiască. Politehnica singură nu poate să susțină, Consiliul Județean are obligația de a finanța echipa de fotbal, una cu tradiție în acest județ și nu numai. Timişul are nevoie de o echipă și are dreptul la o echipă. Evident că ar fi de ajutor ca și Primăria Timișoara să se implice în acest proiect și o asociere între Consiliul Județean, Primăria Timișoara și Universitatea Politehnica ne-ar da garanția accederii în  Liga 1 în 2-3-4 ani de zile de acum înainte, odată cu finalizare stadionului. Dacă suntem inteligenți, în momentul în care stadionul va fi inaugurat, echipa de fotbal va fi în liga întâi. Am spus-o și o repet, nu cred că statul trebuie să finanțeze performanța în sensul de a plăti salarii de sute de mii de euro unor jucători. Dar accederea până în liga întâi a unei echipe și menținerea ei acolo cu un buget de unu-două milioane din partea fiecăreia dintre cele două entități sunt posibile. Odată fiind în liga întâi, cu drepturile de televizare, dar și sponsori care vor veni implicit cu noul stadion ar putea face ca în 4-5 ani de acuma înainte Timișoara să aibă o echipă performantă care să se bată și la titlu. E obligatoriu, ca mediul de afaceri din Timișoara și nu numai să se ralieze acestui demers. Atâta timp cât avem școli care au toaletă în curte, atâta timp cât avem sate fără iluminat public, atâta timp cât avem o treime din populație care nu are acces la apă și canal, e foarte complicat să susțin investirea a 5-6-7 milioane de euro în fiecare an la fotbal. Mi-aș dori să investim în centre de copii, să creștem juniori, să încercăm să facem infrastructura sportivă de care vorbeam mai devreme, astfel încât nu doar fotbalul, dar și alte sporturi să se dezvolte în Timișoara.

Chiar zilele trecute, Marcel Ciolacu afirma că rolul autorităților locale nu este să bage bani în fotbal. Mai mult, spunea că o să vină o lege în acest sens. Un alt coleg de partid al dumneavoastră, Vasile Dîncu, spunea total contrar, că trebuie o lege care să faciliteze implicarea autorităţilor locale în fotbal.

Eu am ascultat ambele declarații, l-am și combătut la vremea respectivă pe Dîncu, era vorba de clubul MApN. Eram preşedintele Camerei la acea vreme, i-am spus clar că nu va trece o astfel de lege în Parlament. Nu putem să ne întoarcem înainte de 90, să avem echipa Armatei, echipa Poliției. Declarația lui Marcel Ciolacu se referea la faptul că există comune sau orășele care nu au tipul de infrastructură de care vorbeam, dar bagă zeci de milioane în sport. E foarte important sportul, dar cred că rolul nostru este să investim în centre de copii și junior, să învățăm copiii să facă sport, să creăm infrastructura necesară. Dar salariile de milioane de euro să le plătească privații. Nu cred că cetățeanul care nu are gaz, nu are canal, nu are luminat public, nu are servicii de calitate, nu are transport în comun, nu are o școală unde să-și ducă copiii, își dorește ca milioane de euro din banii plătiți de el să se ducă la un jucător eventual venit din afară. Deci, de aia cred că trebuie să găsim formula prin care să impulsionăm fenomenul fotbalistic în Timișoara, pentru că nu e nevoie decât de un mic imbold. El există, simțim în fiecare zi. Consiliul Județean poate asigura unul-două milioane pentru a accede în liga întâi. Acolo, repet, dreptul de televizare, sponsori, partenerii din Timișoara și dinafara ei se pot implica astfel încât să avem o echipă performantă, să se bate la titlu. Rolul meu nu va fi de patron de echipă de fotbal. Nu mă veți vedea dând declarații, dând indicații sau tăind și spânzurând la echipa de fotbal…

A mai fost un primar care schimba antrenorii prin sms…

Nu va fi aşa, nu va fi rolul meu să gestionez o echipă, pentru că nu mă pricep la asta. Vom găsi cei mai buni specialiști împreună cu Politehnica și, dacă Dominic Fritz vrea, și cu Primăria Timișoara. Și cred că până la urmă, vrând-nevrând, va fi obligat să o facă, pentru că în momentul în care fenomenul începe să prindă amploare, niciun om politic nu se poate opune. Și recomandarea mea ar fi ca Dominic Fritz să înceapă împreună cu noi acest demers din prima clipă, pentru că e mai ușor din punct de vedere juridic de făcut o asociere decât de-a aduce pe cineva într-o astfel de asociere.