Social

Botezul Domnului, sărbătoarea în care se împarte agheasma. Tradiții care aduc norocul de Bobotează

În suita celor 12 sărbători importante creștine se numără și Boboteaza (Botezul Domnului), ținută în fiecare an, în ziua a șasea a lunii ianuarie. Întrucât în această zi Iisus s-a prezentat pentru prima dată în lume, sărbătoarea se mai numește Epifanie. Boboteaza aduce cu ea multe obiceiuri.

Boboteaza (Botezul Domnului) este sărbătorită de credincioşi, în fiecare an, în 6 ianuarie și marchează sfârșitul sărbătorilor dedicate Crăciunului și Anului Nou. Este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici. În această zi se sfințesc apele, iar în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul și se fac preziceri despre noul an.

Întrucât în această zi Iisus s-a prezentat pentru prima dată în lume, sărbătoarea se mai numește Epifanie. Noul Testament relatează că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan unde era Ioan Botezătorul, cerând să fie și el botezat. Ioan i-a zis: „Eu am trebuință să fiu botezat de tine și tu vii la mine” (Matei 3, 14), iar la răspunsul lui Iisus că așa se cuvine, a fost botezat în cele din urmă de către Ioan. Boboteaza este o manifestare a celor trei Persoane ale Treimii: Fiul se botează în Iordan de către Ioan, Spiritul Sfânt se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer Îl declară ca fiind Fiul său. În ziua de Bobotează, după liturghie, preotul și enoriașii fac o procesiune spre un lac, râu sau vreun izvor, pentru slujba Sfințirii Apelor

Apa sfințită la Bobotează are puteri miraculoase, ea nu se strică niciodată

Boboteaza, aduce cu ea, multe obiceiuri, cele mai multe dintre acestea concentrându-se în ziua de ajun.

Tradiţia Iordănitului

La Bobotează, datina cea mai importantă era Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Încă din vechime, în tradiţia populară se spunea  că oricine ar intra în această zi în apă va fi apărat de toate bolile.  Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat, lângă o fântână sau lângă o apă curgătoare. Din Agheazma binecuvântată în această zi vor bea toţi membrii familiei. Se mai păstrează obiceiul ca fiecare gospodină să pună apă sfințită  în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase.

De Bobotează, potrivit tradiţiei, se consumă alimente specifice: grâu fiert cu miere, prune uscate, iar după apusul soarelui se poate mânca şi piftie.

La Bobotează se aruncă în apa îngheţată o cruce

În cele mai multe sate, dar şi în mediul urban există obiceiul de a arunca, la Bobotează, o Cruce în apă. Astfel, după oficierea slujbei religioase din biserică, credincioşii însoţiţi de preot pornesc în procesiune către o apă curgătoare pentru „sfinţirea apelor“. Atunci, preotul aruncă o cruce în apa îngheţată, iar flăcăii mai curajoşi se scufundă să o recupereze. Cel care scoate crucea din apă este răsplătit cu colaci, cu fructe şi cu bani.

Interdicții în ziua de Bobotează

Pentru a fi sănătoase  tot anul, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile după sfințirea apelor. Prin tradiție, apele rămân sfinţite timp de şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte „Crucea de gheaţă a Bobotezei .

Tradiție pentru copiii nebotezați

În tradiţia populară, se mai spune că mamele care le-au murit copiii nebotezaţi sau i-au născut morţi, trebuie să ia agheasmă şi să meargă împreună cu preotul la mormintele acestora. Acolo vor turna  agheasma peste mormintele pruncilor decedați, apoi preotul îi va boteaza cu numele Ion. O dată îndeplinit acest ritual, timp de trei ani, se consideră că acel copil a fost botezat.

Vremea din ziua de Bobotează prevestește vremea din timpul anului

Prin tradiţie, vremea din ziua de Bobotează anticipează pe cea de peste an. Dacă plouă, cu siguranţă va urma o iarnă lungă, iar dacă va fi timp frumos va urma o vară frumoasă. Dacă ninge şi bate  crivăţul, este semn că vor fi roade bogate. Dacă va fi vreme caldă şi curge apa din streaşină recolta de viţă de vie va fi bogată, iar vinul va fi foarte bun. Când în ziua de Bobotează pomii sunt împodobiţi cu promoroacă, urmează un an îmbelşugat, iar oamenii vor fi mai sănătoşi.

 

Share
Published by
Vlad Stoian

Recent Posts

Consilierul personal al preşedintelui CJ Timiş jubilează: Progresimul s-a prăbuşit în România. Ultimele redute, Bucureşti şi Timişoara

Nicolae Robu, consilierul preşedintelui CJ Timiş, Alfred Simonis, anunţă prohodul progresismului la nivel mondial, dar…

2 ore ago

Compania de Drumuri poate semna contractul de execuție a Centurii Vest Timișoara cu turcii de la Nurol

Punct final în disputa pe contractul de realizare a Centurii Vest Timișoara, ultima porțiune nefinalizată…

2 ore ago

Diferență de viziune. Unele primării din țară au redus taxele și impozitele locale

Viața administrativă a Timișoarei de sfârșit a anului 2024 a fost marcată de disputa pe…

2 ore ago

Gata cu vacanţa de Sărbători! Elevii se întorc în bănci de miercuri

Elevii se întoarc la cursuri miercuri, 8 ianuarie, după vacanţa dedicată sărbătorilor, dar vestea bună…

3 ore ago

Leapșa din PSD

Cu un tot foarte grav, cei mai mulți politicieni preumblați pe la putere în slujba…

4 ore ago

Sfântul Ioan Botezătorul, ultima zi a sărbătorilor de iarnă

În fiecare an, pe 7 ianuarie, credincioşii îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan Botezătorul, una dintre…

7 ore ago