Armata şi Biserica sunt în continuare instituţiile în care românii au cea mai mare încredere. Sondaj INSCOP

Potrivit Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, realizat în perioada 20-26 iunie 2025, Armata şi Biserica sunt instituțiile naționale în care românii au cea mai multă încredere. La polul opus se află Parlamentul şi Guvernul

Încredere în instituții naționale

Armata este instituția în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 63% declarând că au destul de multă și foarte multă încredere în această instituție. Urmează Biserica, cu un capital de încredere de 57.7%, și Academia Română cu 46.8%. Clasamentul este continuat de Poliție cu 43.2% încredere destul de multă și foarte multă, Banca Națională cu 42.5%, Primărie cu 38.9% și Președinție cu 34.8%. Pe următoarele poziții se situează Presa cu 26.9%, Guvernul cu 20.4% și Parlamentul cu 14.5% încredere destul de multă și foarte multă.

Votanții PSD și PNL, persoanele peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din rural sunt categoriile care au cea mai mare încredere în Armată.  Au încredere în Biserică în special: votanții AUR și tinerii sub 30 de ani. Academia Română se bucură de cel mai ridicat nivel de încredere în rândul votanților PSD și PNL, respectiv al angajaților la stat. Votanții PSD și tinerii sub 30 de ani sunt categoriile care au cea mai mare încredere în Poliție. Au încredere în Banca Națională a României în special: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și urbanul mare. Au încredere în Primărie mai ales votanții PSD, PNL și USR.  Votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și urbanul mare sunt categoriile care au cea mai mare încredere în Președinție. Presa se bucură de cel mai ridicat nivel de încredere în rândul votanților PSD și al persoanelor peste 60 de ani. Au încredere în Guvern mai ales: votanții PSD, PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară și angajații la stat. Votanții PSD, PNL și USR, respectiv tinerii sub 30 de ani au încredere în Parlament într-o proporție mai mare decât restul populației.

”Barometrul Informat.ro – INSCOP Research din iunie-iulie 2025 arată că românii își plasează încrederea în instituții percepute ca fiind stabile și apolitice: Armata și Biserica se detașează , reflectând nevoia de repere solide într-un climat de incertitudine. Academia Română rămâne un simbol al continuității culturale, fiind o instituție mai degrabă respectată decât influentă. La polul opus, instituțiile politice centrale – Guvernul, Parlamentul și chiar Președinția – suferă de o criză de legitimitate, determinată de neîncrederea profundă în clasa politică. Poliția și BNR se mențin în zona mediană, fiind percepute drept funcționale, dar nu imune la erodarea încrederii. Primăriile se bucură de o percepție favorabilă față de alte instituții politice, semn că apropierea de cetățean contează. Presa, deși esențială în democrație, rămâne marcată, la fel ca și în alte țări, de percepții divizate între rolul de garant al informării și suspiciunea de partizanat. Polarizarea politică din societate este evidentă și în ceea ce privește încrederea în instituții, votanții partidelor aflate la guvernare având încredere semnificativ mai mare în instituții decât votanții AUR, care manifestă o neîncredere cronică în toate instituțiile. Din acest punct de vedere, riscul de amplificare și exploatare a diviziunilor sociale de către actori statali ostili devine unul major pentru România următorilor trei ani”, a comentat Remus Ștefureac – director INSCOP Research.  

Metodologie: Datele au fost culese în perioada 20-26 iunie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.