Opinii

Poli Redivivus – Când demnitatea orașului se joacă pe teren

În Timișoara, fotbalul nu e spectacol. E o succesiune de falimente și iluzii spulberate. Am fost martorii unui carusel grotesc de promisiuni deșarte, patroni biodegradabili, echipe fantomă și falimente în serie. În tot acest circ, singurii care nu au cedat au fost suporterii – aceia care, încăpățânați și loiali, au ținut flacăra alb-violetă aprinsă, chiar și atunci când orașul o trata ca pe o lumânare uitată în garaj.

Dar ceva s-a schimbat. Rar, aproape neverosimil, trei instituții fundamentale – Consiliul Județean Timiș, Primăria Timișoara și Universitatea Politehnica – au semnat împreună un protocol de renaștere. Nu e doar un titlu pompos pentru știri locale. E, pentru prima dată după mult timp, o șansă reală ca Poli să fie tratată ca simbol urban și nu ca jucărie de campanie.

După ani de improvizații, documentul aduce în sfârșit o structură clară și responsabilități împărțite. Renașterea nu înseamnă doar a pune mingea la centru. Înseamnă:

  • ieșirea din haosul juridic și financiar care a făcut din Poli un caz de manual la „așa nu”;
  • construirea unei infrastructuri solide, cu academii de juniori și centre de performanță;
  • reintegrarea echipei în viața orașului ca reper cultural, nu ca simplu club de fotbal.

Pentru Timișoara, Poli nu e doar o echipă. E o parte din ADN-ul orașului, la fel de identitară ca Opera sau Filarmonica. Un oraș european nu-și poate permite să-și lase simbolurile în derizoriu, iar Poli – cu istoria și suferința ei – merită să fie tratată ca patrimoniu cultural, nu ca o afacere de sezon.

Desigur, entuziasmul de la semnături nu ține loc de management. Succesul nu e garantat. Vor conta munca, viziunea, rezistența la tentațiile politice și respectul față de suporteri, cei care n-au lăsat clubul să moară când toți ceilalți îl abandonaseră.

Responsabilitatea apasă acum pe umerii celor trei semnatari: Alfred Simonis, Dominic Fritz și Florin Drăgan. Pentru ei, Poli nu mai poate fi un punct de subsol în agendă.

La finalul fiecărei zile, ar trebui să se întrebe: „Ce am făcut azi pentru Poli?” Pentru că răspunsul nu mai poate fi amânat.

Poli Redivivus nu e doar un pariu sportiv. E oglinda maturității administrative a orașului. Dacă eșuează, Capitala Culturală va rămâne doar o paranteză festivă în istoria noastră, iar Poli – o rană care nu se va mai închide niciodată.

 

Share
Published by
Radu Nicosevici & GPT

Recent Posts

RETIM anunţă reactualizarea tarifelor de facturare pentru serviciul de salubrizare în Zona 1, Timiș

RETIM Ecologic Service S.A. informează toți utilizatorii serviciului de salubrizare (persoane fizice, asociații de proprietari/locatari,…

13 ore ago

Trupurile grecilor morți în accidentul de lângă Lugoj, repatriate joi/FOTO

Momente triste joi, după ora 16, la Aeroportul Traian Vuia. Chiar pe pistă, a avut…

14 ore ago

Imobiliare.ro Finance: Piața creditelor pentru locuințe continuă să crească, în ciuda schimbărilor apărute

Chiar dacă piața imobiliară românească a trecut prin câteva încercări în ultima perioadă, românii continuă…

14 ore ago

Drogat și băut! Asta spun analizele despre șoferul care a produs tragedia de la Lugojel, unde au murit 7 oameni

Noi amănunte ies după drama rutieră care a îndoliat fotbalul european în această săptămână, când…

15 ore ago

Barometrul Calității Vieții la Timișoara: Orașul merge în direcția bună, infrastructura rutieră și parcările suferă, bicicletele în continuare doar puțin atractive

Universitatea de Vest Timișoara, sub susținerea Primăriei Timișoara a realizat o nouă ediție a Barometrului…

17 ore ago

Născut la Timișoara, crescut la Academia Hagi, acum e la Dumbrăvița. Transfer important, Carlo Casap

Divizionara secundă CSC Dumbrăvița anunță un nou transfer important. Dacă sptămâna trecută a fost anunțat…

18 ore ago