Ce percepţie au românii asupra impozitelor pe proprietate. Sondaj INSCOP

Potrivit unui sondaj INSCOP, peste 60% dintre români consideră, în mod greşit, că impozitele pe proprietate din România sunt mai mari decât în alte state UE. Cei convinşi de acest lucru sunt, în general, votanți AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și medie, locuitorii din urbanul mic și din mediul rural.
Percepție impozite pe proprietate România vs alte state UE
62.4% dintre români consideră că impozitele pe proprietate din România sunt mai mari decât în alte state membre ale Uniunii Europene. 14.5% cred că impozitele sunt mai mici, în timp ce 10.8% sunt de părere că sunt cam la fel. 12.2% nu știu.

Consideră că impozitele pe proprietate din România sunt mai mari decât în alte state membre în proporții mai mari decît media populației mai ales: votanții AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și medie, locuitorii din urbanul mic și din mediul rural.
Sunt de părere că impozitele sunt mai mici în proporții mai mari decît media populației în special: votanții PNL și USR, bărbații, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul privat.
Votanții USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și angajații la stat cred într-o proporție mai mare ca restul populației faptul că impozitele din România sunt cam la fel cu cele din alte state membre UE.

Impactul majorării impozitelor pe proprietate asupra calității serviciilor publice
Întrebați în ce măsură cred că majorarea impozitelor pe proprietate va duce la îmbunătățirea serviciilor publice oferite de primăria orașului sau comunei în care locuiesc, 7.1% dintre respondenți spun că în foarte mare măsură, 17.1% în destul de mare măsură, 27.8% în destul de mică măsură, iar 44.5% în foarte mică măsură sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.9%.

Sunt de părere că majorarea impozitelor pe proprietate va duce la îmbunătățirea serviciilor publice oferite de primăria orașului sau comunei în care locuiesc în proporții mai mari decît media populației mai ales: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București.
Votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații la stat cred cel mai puțin că majorarea impozitelor pe proprietate va duce la îmbunătățirea serviciilor publice oferite de primăria orașului sau comunei.

”Datele INSCOP Research arată un decalaj major între percepția colectivă și realitatea fiscală europeană: majoritatea românilor crede că impozitele sunt mai mari decât în alte state UE, deși, în fapt, România se află constant printre țările cu cele mai mici taxe pe proprietate din Uniune.
Această inversare perceptivă este fie rezultatul lipsei de informații, fie al dezinformării coordonate, fie dezvăluie mai degrabă o problemă de legitimitate și de raportare simbolică la stat. Percepția de „impozitare excesivă” reflectă o internalizare a insecurității economice: într-un context în care o parte importantă a populației are venituri mai mici și costuri ridicate ale vieții, orice taxă fixă este resimțită disproporționat de această acestă parte a populației, ceea ce face ca niveluri de impozitare obiectiv reduse să fie trăite subiectiv ca fiind apăsătoare. Astfel, comparația nu se face mental cu nivelul impozitării din alte state membre UE, ci cu propria fragilitate financiară.

Mai profund, datele sugerează existența unei culturi fiscale defensive, în care proprietatea este percepută ca ultim refugiu de siguranță, iar taxarea ei este interpretată ca amenințare la adresa autonomiei personale. Corelat cu lipsa de încredere că majorarea impozitelor ar îmbunătăți serviciile locale, rezultă o criză de contract social local: cetățenii nu văd legătura între taxare și beneficii concrete, ceea ce transformă chiar și taxe mici într-un simbol al ineficienței statului. Implicația politică este că orice reformă fiscală rațională, aliniată la UE, riscă să fie percepută ca abuzivă dacă nu este însoțită de creșteri vizibile și credibile ale calității serviciilor publice.”, afirmă Remus Ștefureac – director INSCOP Research.  

Metodologie: Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.