Marilen Pirtea: “Ideea unei Europe mai unite și mai influente pe scena internațională este larg susținută în România”

Cea mai recentă ediție a Eurobarometrului, un sondaj realizat sub patronajul Parlamentului European în toamna anului 2025, conturează imaginea unei societăți europene marcate de neliniște față de evoluțiile globale, afirmă rectorul Universității de Vest din Timișoara (UVT), Marilen Pirtea. Acelaşi barometru artaă însă că europenii continuă să vadă în Uniunea Europeană un reper de stabilitate și protecție.

 Datele arată că majoritatea cetățenilor privesc viitorul lumii cu pesimism, pe fondul conflictelor armate din vecinătatea UE, al amenințărilor teroriste și al insecurității generate de atacuri cibernetice, dezinformare și utilizarea inteligenței artificial, afirmă Marilen Pirtea.

“Această anxietate globală contrastează însă cu percepția cetățenilor asupra propriei vieți și a spațiului european, unde optimismul rămâne semnificativ mai ridicat, în special atunci când respondenții se raportează la situația familiei lor sau la viitorul Uniunii”, subliniază Pirtea, apelând la concluziile Eurobarometrului, publicate în februarie 2026.

El a remarcat că în România, ca și în restul Uniunii Europene, securitatea domină agenda preocupărilor publice.

 “Războaiele din apropierea granițelor UE, terorismul și atacurile cibernetice sunt resimțite ca riscuri majore, la care se adaugă îngrijorări legate de migrația necontrolată, dezastrele naturale și schimbările climatice. În paralel, se conturează o teamă accentuată față de degradarea spațiului informațional: dezinformarea, discursul instigator la ură, conținutul fals generat de inteligența artificială și lipsa de transparență a algoritmilor sunt percepute ca amenințări directe la adresa coeziunii sociale și a democrației. Astfel, în cazul României, datele confirmă o maturizare a raportării cetățenilor față de proiectul european. Acum sprijinul necesar de la UE nu mai este dominant emoțional sau aspirațional, ci este legat de securitate, stabilitate economică și protecție socială. Faptul că românii susțin un rol mai puternic al Parlamentului European indică o acceptare tot mai clară a ideii că deciziile relevante se mută la nivel supranațional, mai ales în domenii precum apărarea, energia sau combaterea dezinformării”, a continuat Pirtea

El mai spune că așteptările față de Uniunea Europeană ale cetățenilor ei cresc, pentru că o majoritate clară a acestora consideră că rolul UE în protejarea populației împotriva crizelor globale și a riscurilor de securitate ar trebui să devină mai important.

“Ideea unei Europe mai unite și mai influente pe scena internațională este larg susținută, inclusiv în România, unde sprijinul pentru o voce europeană mai puternică în lume rămâne solid. Apărarea și securitatea, competitivitatea economică, industria și independența energetică sunt văzute drept direcții strategice esențiale pentru consolidarea poziției UE în anii următori”, a conchis rectorul UVT.