Vorba cântecului: „La arme cu frunze și flori”

Un sondaj INSCOP ne arată ce nu mai speram să aflăm despre poporul român: că este unul brav. Aproape 50% dintre respondenți spun că ar merge la oaste să-și apere țara, iar două treimi își doresc introducerea serviciului militar obligatoriu. Avem și români cu alte preocupări, ca toate popoarele: 20% ar emigra, 11% s-ar ascunde de recrutare în caz de război și doar 5% ar apela la medici să le dea o adeverință care să-i scape de chemarea la oaste. Una peste alta, din sondaj am ieșit bine. Cu groază mă gândesc cum am ieși dintr-o situație reală.

Armata obligatorie face cu ochiul generației bătrâne, nostalgică după capacitatea stagiului militar de a forma adolescentul, de a-l disciplina într-o lume tot mai haotică și fără regulile de bază cu care cei mai în vârstă s-au obișnuit. Tehnic nu știu cât ne-ar ajuta o armată de tip vechi, dar fără munci agricole și bătaia de joc a gradaților. Nu știu dacă Ministerul Apărării are soluții pentru instrucția unei altfel de generații de tineri, când vedem cu câte probleme de adaptabilitate se confruntă școlile civile.

Noi nu le putem lua telefoanele elevilor la ore, să vedeți ce ochi vor face ofițerii când vor fi dați în judecată că nu le respectă recruților dreptul la WIFI sau la TV pentru meciul FCSB-ului. Instrucția periodică de tip Israel poate că ar fi mai utilă într-o societate în schimbare și cu alt nivel de tehnologie în noile armate. Dar pentru așa ceva am pierdut deja timp prețios și războiul nu cred că mai așteaptă să ne punem noi la punct.

Să revenim la sondajul INSCOP. Adunate cifrele, doar 14% din răspunsuri spun că România ar fi pregătită să se ia la piept cu Rusia, iar restul mai degrabă cred că nu suntem, ceea ce ne arată, totuși, o doză de luciditate. Studiul nu merge până aculo să întrebe cum sunt împărțiți cei 50% care ar merge la război pe partide, dar putem trage o concluzie din celelalte întrebări. Știm că mai cu seamă electoratul PSD, PNL și USR ar dori în proporție mai mare o creștere a bugetului pentru apărare, căci a fi nepregătit să lupți vine și din instucție, dar mai vine și din înzestrarea cu armament și logistică.

Dacă simpatizanții și votanții partidelor proeuropene, PSD, PNL, USR, își doresc creșterea cheltuielilor cu înzestrarea, atunci despre votanții AUR ce putem zice altceva decât că vor să meargă la oaste cu coasele și furcile, pe burta goală? Asta dacă nu cumva campionii la „patriotism” ar fi într-o mai mare măsură cei care ar emigra, s-ar ascunde sau ar cere scutire medicală. Această concluzie vine, firește, dintr-o sociologie de baltă, dar poate fi un semn al lipsei de logică sau de seriozitate în cazul unora pentru care patriotismul nu înseamnă și apărarea patriei.

Chiar așa, unde s-ar ascunde acei 11% români când vine chemarea la război? În munți, în concediu, în mall-uri? Și câți dintre cei care se vor fi ascuns vor deveni, peste ani, veterani de război cu acte în regulă, scutiți de taxe și impozite?